" Cel ce a invins prin forta,
             si-a invins dusmanul 
                       doar pe jumatate "

John Milton
Home Avocat titular Competente Legislatie
Noutati Legislative Insolventa Mediere Evaluare Legislatie utila Altele
Legături externe Contact

Contents

 

Codul Civil din 17/07/2009 partea 2 

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Produsele bunurilor

 

Produsele bunurilor

 

Art. 547. - Produsele bunurilor sunt fructele şi productele.

 

Fructele

 

Art. 548. - (1) Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun, fără a diminua substanţa acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale şi civile. Fructele civile se numesc şi venituri.

(2) Fructele naturale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute fără intervenţia omului, cum ar fi acelea pe care pământul le produce de la sine, producţia şi sporul animalelor.

(3) Fructele industriale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute ca rezultat al intervenţiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.

(4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.

 

Productele

 

Art. 549. - Productele sunt produsele obţinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substanţei acestuia, precum copacii unei păduri, piatra dintr-o carieră şi altele asemenea.

 

Dobândirea fructelor şi a productelor

 

Art. 550. - (1) Fructele şi productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale şi industriale se dobândeşte la data separării de bunul care le-a produs.

(3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândeşte zi cu zi.

(4) Cel care, fără acordul proprietarului, avansează cheltuielile necesare pentru producerea şi perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.

(5) În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi reţinute până la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora dacă furnizează o garanţie îndestulătoare.

 

CAPITOLUL II
  Drepturile reale în general

 

Drepturile reale

 

Art. 551. - Sunt drepturi reale:

1. dreptul de proprietate;

2. dreptul de superficie;

3. dreptul de uzufruct;

4. dreptul de uz;

5. dreptul de abitaţie;

6. dreptul de servitute;

7. dreptul de administrare;

8. dreptul de concesiune;

9. dreptul de folosinţă;

10. drepturile reale de garanţie;

11. alte drepturi cărora legea le recunoaşte acest caracter.

 

Formele de proprietate

 

Art. 552. - Proprietatea este publică sau privată.

 

Proprietatea privată

 

Art. 553. - (1) Sunt obiect al proprietăţii private toate bunurile de uz sau de interes privat aparţinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Moştenirile vacante se constată prin certificat de vacanţă succesorală şi intră în domeniul privat al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, fără înscriere în cartea funciară. Imobilele cu privire la care s-a renunţat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobândesc, fără înscriere în cartea funciară, de comună, oraş sau municipiu, după caz, şi intră în domeniul privat al acestora prin hotărârea consiliului local.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 55. - Dispoziţiile art. 553 alin. (2) din Codul civil se aplică numai moştenirilor deschise după intrarea în vigoare a Codului civil.

(3) Moştenirile vacante şi imobilele menţionate la alin. (2), aflate în străinătate, se cuvin statului român.

(4) Bunurile obiect al proprietăţii private, indiferent de titular, sunt şi rămân în circuitul civil, dacă prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite şi pot fi dobândite prin orice mod prevăzut de lege.

 

Proprietatea publică

 

Art. 554. - (1) Bunurile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietăţii publice, însă numai dacă au fost legal dobândite de către acestea.

(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile aplicabile dreptului de proprietate privată se aplică şi dreptului de proprietate publică, însă numai în măsura în care sunt compatibile cu acesta din urmă.

 

TITLUL II
  Proprietatea privată

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1
  Conţinutul, întinderea şi stingerea dreptului de proprietate privată

 

Conţinutul dreptului de proprietate privată

 

Art. 555. - (1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.

(2) În condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.

 

Limitele exercitării dreptului de proprietate privată

 

Art. 556. - (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.

(2) Prin lege poate fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate.

(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată şi prin voinţa proprietarului, cu excepţiile prevăzute de lege.

 

Dobândirea dreptului de proprietate

 

Art. 557. - (1) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi.

(2) În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ.

(3) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate.

(4) Cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobândeşte prin înscriere în cartea funciară, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 888.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

(2) Până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 56 alin. (1), ori de câte ori proprietarul imobilului are un drept de opţiune, el dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării începute după intrarea în vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare în judecată prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra lucrării, dacă acţiunea a fost admisă.

Art. 56. - (1) Dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.

 

Riscul pieirii bunului

 

Art. 558. - Proprietarul suportă riscul pieirii bunului, dacă acesta n-a fost asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel.

 

Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor

 

Art. 559. - (1) Proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a spaţiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.

(2) Proprietarul poate face, deasupra şi în subsolul terenului, toate construcţiile, plantaţiile şi lucrările pe care le găseşte de cuviinţă, în afară de excepţiile stabilite de lege, şi poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este ţinut să respecte, în condiţiile şi în limitele determinate de lege, drepturile terţilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor şi apelor subterane, lucrărilor şi instalaţiilor subterane şi altora asemenea.

(3) Apele de suprafaţă şi albiile acestora aparţin proprietarului terenului pe care se formează sau curg, în condiţiile prevăzute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria şi de a utiliza, în condiţiile legii, apa izvoarelor şi a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatică, precum şi apele pluviale.

 

Obligaţia de grăniţuire

 

Art. 560. - Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

 

Dreptul de îngrădire

 

Art. 561. - Orice proprietar poate să îşi îngrădească proprietatea, suportând, în condiţiile legii, cheltuielile ocazionate.

 

Stingerea dreptului de proprietate

 

Art. 562. - (1) Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.

(2) Proprietarul poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.

(3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească.

(4) Nu pot fi supuse confiscării decât bunurile destinate sau folosite pentru săvârşirea unei infracţiuni ori contravenţii sau cele rezultate din acestea.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Apărarea dreptului de proprietate privată

 

Acţiunea în revendicare

 

Art. 563. - (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut.

(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă.

 

Acţiunea negatorie

 

Art. 564. - (1) Proprietarul poate intenta acţiunea negatorie contra oricărei persoane care pretinde că este titularul vreunui drept real, altul decât cel de proprietate, asupra bunului său.

(2) Dreptul la acţiunea negatorie este imprescriptibil.

 

Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară

 

Art. 565. - În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.

+ Punere în aplicare Art. 565. prin Lege 71/2011 :

Art. 56. - (1) Dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.

(2) Până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 56 alin. (1), ori de câte ori proprietarul imobilului are un drept de opţiune, el dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării începute după intrarea în vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare în judecată prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra lucrării, dacă acţiunea a fost admisă.

+ Punere în aplicare Art. 565. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.3.12. Procedura eliberării extrasului de carte funciară şi a certificatului de sarcini

Art. 212. - (1) Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărţi funciare electronice vor fi emise şi eliberate de către referentul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului de registratură şi relaţii cu publicul.

(2) Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărţile funciare în format pe hârtie vor fi emise numai după efectuarea conversiei acestor cărţi în format digital de către asistentul registrator.

Art. 213. - (1) În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificare, numărul cadastral la care se referă extrasul se indisponibilizează pentru o perioadă de 10 zile lucrătoare, începând cu data, ora şi minutul depunerii cererii şi terminând cu sfârşitul celei de-a zecea zi lucrătoare.

(2) Înăuntrul acestei perioade, nu se vor face înscrieri în cartea funciară cu excepţia înscrierii întemeiată pe actul juridic pentru a cărui încheiere a fost solicitat extrasul de carte funciară pentru autentificare.

(3) În această perioadă se pot elibera extrase certificate pentru informare, copii certificate ale cărţii funciare ori copii certificate ale înscrisurilor cu care se întregeşte cartea funciară.

(4) În extrasele de carte funciară pentru informare eliberate în situaţia prevăzută de prezentul articol se face menţiune despre existenţa cererii de eliberare a extrasului de carte funciară pentru autentificare, cu arătarea numărului şi a datei de înregistrare a cererii privind extrasul pentru autentificare, precum şi a numelui notarului public care a solicitat eliberarea extrasului.

(5) În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificarea unui act juridic având ca obiect o cotă-parte din dreptul real, se indisponibilizează numai cota pentru care s-a solicitat extrasul.

(6) În perioada de indisponibilizare nu se poate elibera un alt extras de carte funciară pentru autentificare care are ca obiect acelaşi imobil sau aceeaşi cotă parte.

(7) Valabilitatea extrasului de carte funciară pentru autentificare încetează:

a) prin împlinirea termenului de valabilitate;

b) la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial încheiat de un notar public în funcţie în România pentru care a fost eliberat;

c) la cererea notarului public care a solicitat extrasul.

(8) Cererile depuse în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare cu privire la imobilul pentru care acesta a fost eliberat, se soluţionează în condiţiile alin. (2), după expirarea termenului de valabilitate a extrasului, în ordinea şi cu procedura prevăzută de lege.

(9) În baza extrasului de autentificare valabil, notarul public poate efectua toate operaţiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia a fost solicitat.

(10) În situaţia în care termenul de blocare expiră şi actul autentic pentru care s-a produs blocarea nu a fost înregistrat în registrul general de intrare, actele privitoare la acelaşi număr cadastral, înregistrate în intervalul de timp în care numărul cadastral a fost blocat, se vor soluţiona.

Art. 214. - Pentru dezbaterea procedurii succesorale notariale, în cazul în care imobilele care fac parte din masa succesorală sunt înscrise în cartea funciară, precum şi pentru autentificarea actelor prin care se stinge un drept real imobiliar, notarul public solicita extras de carte funciară pentru informare.

Art. 215. - (1) Pentru eliberarea certificatului de sarcini, în situaţia unor transferuri succesive ale dreptului de proprietate, este necesară menţionarea numelui şi prenumelui/denumirii proprietarilor anteriori, precum şi perioada în care a fost deţinut de aceştia.

(2) Certificatul de sarcini se emite de către asistentul registrator.

Art. 216. - Certificatul privind identificarea numărului topografic/cadastral şi de carte funciară după numele/denumirea proprietarului va fi întocmit de către asistenţii registratori.

 

Efectele admiterii acţiunii în revendicare

 

Art. 566. - (1) Pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii.

(2) Posesorul de rea-credinţă sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, şi la restituirea fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia către proprietar.

(3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, să restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a făcut.

(4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, în limita sporului de valoare, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea şi culegerea fructelor sau a productelor.

(6) Pârâtul are un drept de retenţie asupra produselor până la restituirea cheltuielilor făcute pentru producerea şi culegerea acestora, cu excepţia cazului în care proprietarul furnizează pârâtului o garanţie îndestulătoare.

(7) Dreptul de retenţie nu poate fi exercitat în niciun caz asupra bunului frugifer sau când intrarea în stăpânirea materială a bunului s-a făcut prin violenţă ori fraudă sau când produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scăderi semnificative a valorii lor.

(8) Proprietarul nu este dator să acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a-şi însuşi lucrările efectuate cu aceste cheltuieli numai dacă prin aceasta bunul nu se deteriorează.

(9) Dispoziţiile alin. (3), (4) şi (8) se aplică numai în acele situaţii în care cheltuielile nu se concretizează într-o lucrare nouă, caz în care sunt incidente dispoziţiile corespunzătoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.

 

CAPITOLUL II
  Accesiunea

 

SECŢIUNEA 1
  Dispoziţii generale

 

Dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune

 

Art. 567. - Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă legea nu prevede altfel.

 

Formele accesiunii

 

Art. 568. - Accesiunea este naturală, când unirea sau încorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori artificială, când rezultă din fapta proprietarului ori a unei alte persoane.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Accesiunea imobiliară naturală

 

Aluviunile

 

Art. 569. - Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului fondului riveran, numai dacă ele se formează treptat.

 

Terenul lăsat de apele curgătoare

 

Art. 570. - Proprietarul fondului riveran dobândeşte, de asemenea, terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat de la ţărmul respectiv.

 

Terenul lăsat de apele stătătoare

 

Art. 571. - (1) Proprietarul terenului înconjurat de heleşteie, iazuri, canale şi alte asemenea ape stătătoare nu devine proprietarul terenurilor apărute prin scăderea temporară a acestor ape sub înălţimea de scurgere.

(2) Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobândeşte niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice.

 

Avulsiunea

 

Art. 572. - Proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porţiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data faptului.

 

Albiile râurilor, insulele şi prundişurile

 

Art. 573. - (1) Albiile râurilor aparţin proprietarilor riverani, cu excepţia acelora care, potrivit legii, fac obiectul proprietăţii publice.

(2) Insulele şi prundişurile care nu sunt în legătură cu terenurile având malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei.

(3) Dacă insula aparţine proprietarilor riverani şi trece peste jumătatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra părţii de insulă ce se întinde spre el pornind de la jumătatea apei.

 

Dreptul de proprietate asupra insulelor nou-formate

 

Art. 574. - În cazul în care o apă curgătoare, formându-şi un braţ nou, înconjoară terenul unui proprietar riveran, el rămâne proprietar asupra insulei astfel create.

 

Albiile părăsite de apele curgătoare

 

Art. 575. - Albia părăsită de o apă curgătoare care şi-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit în legea specială.

 

Accesiunea naturală asupra animalelor

 

Art. 576. - (1) Animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului.

(2) Porumbeii, iepurii, peştii şi alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar aparţin acestuia cât timp rămân pe fond, cu excepţia cazului în care trecerea a fost provocată prin fraudă sau prin artificii.

(3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dacă proprietarul roiului nu îl urmăreşte sau încetează să îl urmărească timp de două zile.

+ Punere în aplicare Art. 576. prin Lege 71/2011 :

Art. 57. - Dispoziţiile art. 576 din Codul civil se aplică situaţiilor născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Accesiunea imobiliară artificială

 

§1. Dispoziţii comune

 

Dobândirea lucrării de către proprietarul imobilului

 

Art. 577. - (1) Construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucrări, revin proprietarului acelui imobil dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.

(2) Când lucrarea este realizată de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrării se naşte în favoarea proprietarului imobilului din momentul începerii lucrării, pe măsura realizării ei, dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.

 

Categoriile de lucrări

 

Art. 578. - (1) Lucrările pot fi autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu.

(2) Lucrările autonome sunt construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil.

(3) Lucrările adăugate nu au caracter de sine stătător. Ele pot fi:

a) necesare, atunci când în lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;

b) utile, atunci când sporesc valoarea economică a imobilului;

c) voluptuare, atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-a realizat, fără a spori valoarea economică a imobilului.

 

Prezumţiile în favoarea proprietarului imobilului

 

Art. 579. - (1) Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa şi că este a lui, până la proba contrară.

(2) Proba contrară se poate face când s-a constituit un drept de superficie, când proprietarul imobilului nu şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrării noi sau în alte cazuri prevăzute de lege.

 

§2. Realizarea lucrării cu materialele altuia

 

Regimul juridic

 

Art. 580. - (1) În cazul în care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării, neputând fi obligat la desfiinţarea acesteia şi nici la restituirea materialelor întrebuinţate.

(2) Proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum şi la repararea, în condiţiile legii, a oricăror alte prejudicii cauzate.

§3. Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia

 

Lucrările autonome cu caracter durabil efectuate cu bună-credinţă

 

Art. 581. - În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de bună-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:

a) să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie valoarea materialelor şi a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrării; sau

b) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

 

Lucrările autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credinţă

 

Art. 582. - (1) În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:

a) să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării, cu plata, la alegerea sa, către autorul lucrării, a jumătate din valoarea materialelor şi a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau

b) să ceară obligarea autorului lucrării la desfiinţarea acesteia; sau

c) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

(2) Desfiinţarea lucrării se face, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, pe cheltuiala autorului acesteia, care este ţinut totodată să repare orice prejudicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinţă.

 

§4. Realizarea unei lucrări adăugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia

 

Lucrările adăugate necesare

 

Art. 583. - (1) Proprietarul imobilului dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există.

(2) În cazul în care lucrarea a fost efectuată cu rea-credinţă, din suma datorată de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obţinerii acestora.

 

Lucrările adăugate utile

 

Art. 584. - (1) În cazul în care autorul lucrării utile este de bună-credinţă, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia, cu plata, la alegerea sa:

a) a valorii materialelor şi a manoperei; sau

b) a sporului de valoare adus imobilului.

(2) În cazul în care autorul lucrării utile este de rea-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:

a) să devină proprietarul lucrării, în funcţie de regimul acesteia, cu sau fără înscriere în cartea funciară, după caz, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie jumătate din valoarea materialelor şi a manoperei, fie jumătate din sporul de valoare adus imobilului; sau

b) să ceară obligarea autorului lucrării la desfiinţarea acesteia, cu repunerea imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese.

(3) În ambele cazuri, când valoarea lucrării este considerabilă, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului să îl cumpere la valoarea de circulaţie pe care imobilul ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

 

Lucrările adăugate voluptuare

 

Art. 585. - (1) În cazul lucrării voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:

a) să devină proprietarul lucrării, fără înscriere în cartea funciară şi fără nicio obligaţie către autorul lucrării;

b) să ceară obligarea autorului de rea-credinţă al lucrării la desfiinţarea acesteia, cu readucerea imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese.

(2) Autorul de bună-credinţă al lucrării poate să o ridice înainte de restituirea imobilului către proprietar, cu condiţia de a readuce imobilul în situaţia anterioară.

 

§5. Înţelesul unor termeni

 

Buna-credinţă a autorului lucrării

 

Art. 586. - (1) Autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii funciare în care, la data realizării lucrării, era înscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară, dacă, în ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său.

(2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credinţă cel care construieşte în lipsa sau cu nerespectarea autorizaţiilor cerute de lege.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi autorului lucrării care se întemeiază pe un drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, îi permite, realizând o lucrare asupra imobilului altuia, să devină proprietarul acesteia.

 

§6. Dispoziţii speciale

 

Lucrările realizate parţial asupra imobilului autorului

 

Art. 587. - (1) În cazul lucrării cu caracter durabil realizate cu bună-credinţă parţial asupra imobilului autorului şi parţial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urmă poate cere înscrierea într-o nouă carte funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu valoarea contribuţiei fiecăruia.

(2) Dacă lucrarea a fost realizată cu rea-credinţă, proprietarul terenului vecin poate opta între a cere ridicarea lucrării de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, dacă este cazul, şi a cere înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-părţi se va ţine seama de valoarea terenului proprietarului vecin şi de jumătate din valoarea contribuţiei autorului lucrării.

(3) În caz de neînţelegere între părţi, instanţa de judecată va stabili valoarea contribuţiei fiecăreia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-părţi din dreptul de proprietate.

 

Lucrările provizorii

 

Art. 588. - Când lucrarea are caracter provizoriu, în absenţa unei înţelegeri contrare, autorul ei va fi obligat să o desfiinţeze, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, şi, dacă este de rea-credinţă, să plătească despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinţă.

 

Înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară

 

Art. 589. - Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate, exclusivă sau pe cote-părţi, este condiţionată, potrivit reglementărilor din prezenta secţiune, de înscrierea în cartea funciară, înscrierea se face în temeiul convenţiei părţilor, încheiată în formă autentică, sau, după caz, al hotărârii judecătoreşti.

 

Dreptul autorului lucrării la ridicarea materialelor

 

Art. 590. - (1) Până la data încheierii convenţiei sau a introducerii acţiunii de către cel îndreptăţit la înscrierea în cartea funciară, autorul lucrării îşi poate ridica materialele.

(2) Dacă lucrarea a fost efectuată cu rea-credinţă, autorul acesteia va putea fi obligat, dacă este cazul, la plata de daune-interese.

 

Regulile privind exercitarea dreptului autorului lucrării la indemnizaţie

 

Art. 591. - (1) Prescripţia dreptului la acţiune al autorului lucrării privind plata indemnizaţiei nu curge cât timp el este lăsat de proprietar să deţină imobilul.

(2) Autorul lucrării de bună-credinţă are un drept de ipotecă legală asupra imobilului pentru plata indemnizaţiei şi poate cere înscrierea dreptului de ipotecă în baza convenţiei încheiate în formă autentică sau a unei hotărâri judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor art. 589.

 

Regulile privind obligarea autorului lucrării la cumpărarea imobilului

 

Art. 592. - (1) Ori de câte ori proprietarul optează pentru obligarea autorului lucrării la cumpărarea imobilului, în absenţa înţelegerii părţilor, proprietarul poate cere instanţei judecătoreşti stabilirea preţului şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare.

(2) Proprietarul iniţial al imobilului are un drept de ipotecă legală asupra acestuia pentru plata preţului de către autorul lucrării.

 

Pasivitatea proprietarului pe durata realizării lucrării

 

Art. 593. - Autorul de rea-credinţă al lucrării nu poate să opună proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vădit-o pe durata realizării lucrării.

 

Autorul lucrării care foloseşte materialele altuia

 

Art. 594. - Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru dobândirea bunurilor mobile prin posesia de bună-credinţă, cel care realizează o lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui terţ este obligat la plata contravalorii materialelor, precum şi la repararea, în condiţiile legii, a oricăror alte prejudicii cauzate.

 

Stabilirea indemnizaţiei sau a despăgubirii

 

Art. 595. - Ori de câte ori, în aplicarea unei dispoziţii din prezenta secţiune, instanţa este învestită să stabilească întinderea indemnizaţiei sau a despăgubirii, ea va ţine seama de valoarea de circulaţie a bunului calculată la data hotărârii judecătoreşti.

 

Cazurile speciale de accesiune

 

Art. 596. - (1) Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea, în caz de accesiune, în mod corespunzător, drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului, dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real.

(2) Dispoziţiile art. 582 şi art. 587 alin. (2) se aplică, în mod corespunzător, şi lucrărilor autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil.

(3) Pentru lucrările adăugate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu îi permite să dobândească proprietatea lucrării realizate asupra acelui imobil se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 716, în lipsa unei prevederi contrare.

 

Lucrările efectuate de un detentor precar

 

Art. 597. - Lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse, în mod corespunzător, regulilor aplicabile autorului de rea-credinţă.

+ Punere în aplicare SECŢIUNEA a 3-a prin Lege 71/2011 :

Art. 58. - În toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opţiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării.

 

SECŢIUNEA a 4-a
  Accesiunea mobiliară

 

Accesiunea mobiliară

 

Art. 598. - (1) Bunul mobil produs cu materialele altuia aparţine celui care l-a confecţionat sau, după caz, proprietarului materialelor, în funcţie de raportul dintre manoperă şi valoarea materialelor, determinat la data confecţionării bunului.

(2) Proprietarul bunului datorează despăgubiri egale cu valoarea manoperei sau, după caz, cu valoarea materialelor.

 

Raportul dintre valoarea manoperei şi valoarea materialelor

 

Art. 599. - În toate cazurile în care valoarea materialelor este egală cu manopera sau există o diferenţă nesemnificativă, proprietatea asupra bunului este comună şi se exercită în condiţiile secţiunii a 2-a a cap. IV din prezentul titlu.

 

Unirea a două bunuri mobile

 

Art. 600. - În cazul în care se unesc două bunuri mobile având proprietari diferiţi, fiecare poate pretinde separarea bunurilor dacă prin aceasta celălalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului său.

 

Regulile aplicabile în cazul imposibilităţii de separare a bunurilor unite

 

Art. 601. - Dacă nu se poate obţine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 598 şi 599.

 

CAPITOLUL III
  Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată

 

SECŢIUNEA 1
  Limite legale

 

§1. Dispoziţii comune

 

Interesul public şi interesul privat

 

Art. 602. - (1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat.

(2) Limitele legale în interes privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul părţilor. Pentru opozabilitate faţă de terţi este necesară îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

+ Punere în aplicare Art. 602. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Regulile privind protecţia mediului şi buna vecinătate

 

Art. 603. - Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

+ Punere în aplicare Art. 603. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

§2. Folosirea apelor

 

Regulile privind curgerea firească a apelor

 

Art. 604. - (1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior.

(2) Dacă această curgere cauzează prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării direcţiei apelor, suportând toate cheltuielile ocazionate.

(3) La rândul său, proprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio lucrare de natură să agraveze situaţia fondului inferior.

+ Punere în aplicare Art. 604. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Regulile privind curgerea provocată a apelor

 

Art. 605. - (1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica nici curgerea provocată de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, aşa cum este cazul apelor care ţâşnesc pe acest din urmă fond datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase, al apelor folosite într-un scop casnic, agricol sau industrial, însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanţ.

(2) În acest caz, proprietarul fondului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere de natură să aducă prejudicii minime fondului inferior, rămânând dator la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestui din urmă fond.

(3) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică atunci când pe fondul inferior se află o construcţie, împreună cu grădina şi curtea aferentă, sau un cimitir.

+ Punere în aplicare Art. 605. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Cheltuielile referitoare la irigaţii

 

Art. 606. - (1) Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusivă, să facă pe terenul riveranului opus lucrările necesare pentru captarea apei.

(2) Dispoziţiile art. 605 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare Art. 606. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Obligaţia proprietarului căruia îi prisoseşte apa

 

Art. 607. - (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităţile curente este obligat ca, în schimbul unei juste şi prealabile compensaţii, să ofere acest surplus pentru proprietarul care nu şi-ar putea procura apa necesară pentru fondul său decât cu o cheltuială excesivă.

(2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaţia prevăzută la alin. (1) pretinzând că ar putea acorda surplusului de apă o altă destinaţie decât satisfacerea necesităţilor curente. El poate însă cere despăgubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie, cu condiţia de a dovedi existenţa reală a destinaţiei pretinse.

+ Punere în aplicare Art. 607. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Întrebuinţarea izvoarelor

 

Art. 608. - (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinţare izvorului ce ar exista pe fondul său, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior.

(2) Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate să îi schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităţi de apa necesară pentru satisfacerea nevoilor curente.

+ Punere în aplicare Art. 608. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Despăgubirile datorate proprietarului fondului pe care se află izvorul

 

Art. 609. - (1) Proprietarul fondului pe care se află izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrările efectuate, a secat, a micşorat ori a alterat apele sale.

(2) Dacă starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea situaţiei anterioare atunci când apa era indispensabilă pentru exploatarea fondului său.

(3) În cazul în care izvorul se întinde pe două fonduri învecinate, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător, ţinând seama de întinderea izvorului pe fiecare fond.

+ Punere în aplicare Art. 609. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Regulile speciale privind folosirea apelor

 

Art. 610. - Dispoziţiile prezentului paragraf se completează cu reglementările speciale în materia regimului apelor.

+ Punere în aplicare Art. 610. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

§3. Picătura streşinii

 

Picătura streşinii

 

Art. 611. - Proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

+ Punere în aplicare Art. 611. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

§4. Distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii, lucrări şi plantaţii

 

Distanţa minimă în construcţii

 

Art. 612. - Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.

+ Punere în aplicare Art. 612. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Distanţa minimă pentru arbori

 

Art. 613. - (1) În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.

(2) În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

(3) Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

+ Punere în aplicare Art. 613. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

§5. Vederea asupra proprietăţii vecinului

 

Fereastra sau deschiderea în zidul comun

 

Art. 614. - Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.

+ Punere în aplicare Art. 614. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Distanţa minimă pentru fereastra de vedere

 

Art. 615. - (1) Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond.

(2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.

(3) Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie.

+ Punere în aplicare Art. 615. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Fereastra de lumină

 

Art. 616. - Dispoziţiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.

+ Punere în aplicare Art. 616. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

§6. Dreptul de trecere

 

Dreptul de trecere

 

Art. 617. - (1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

(2) Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.

(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.

+ Punere în aplicare Art. 617. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale

 

Art. 618. - (1) Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea.

(2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi cu plata dublului despăgubirii.

+ Punere în aplicare Art. 618. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere

 

Art. 619. - Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.

+ Punere în aplicare Art. 619. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Prescripţia acţiunii în despăgubire şi restituirea despăgubirii încasate

 

Art. 620. - (1) Termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiunea în despăgubire pe care o are proprietarul fondului aservit împotriva proprietarului fondului dominant începe să curgă din momentul stabilirii dreptului de trecere.

(2) În cazul în care încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator să restituie despăgubirea încasată, cu deducerea pagubei suferite în raport cu durata efectivă a dreptului de trecere.

+ Punere în aplicare Art. 620. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

§7. Alte limite legale

 

Dreptul de trecere pentru utilităţi

 

Art. 621. - (1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.

(2) Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.

(3) În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.

(4) Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dacă ea are ca obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilităţi noi.

+ Punere în aplicare Art. 621. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări

 

Art. 622. - (1) De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dispoziţiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.

+ Punere în aplicare Art. 622. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie

 

Art. 623. - (1) Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul altuia pentru a redobândi posesia unui bun al său, ajuns întâmplător pe fondul respectiv, dacă a fost înştiinţat în prealabil.

(2) În toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justă despăgubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea în posesie, precum şi pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului.

+ Punere în aplicare Art. 623. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Starea de necesitate

 

Art. 624. - (1) În cazul în care o persoană a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apăra pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul să ceară o despăgubire echitabilă numai de la cel care a fost salvat.

(2) Nu poate pretinde nicio despăgubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apariţia pericolului.

+ Punere în aplicare Art. 624. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

Reguli speciale

 

Art. 625. - Îngrădirile cuprinse în prezenta secţiune se completează cu dispoziţiile legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile şi construcţiile de orice fel, pădurile, bunurile din patrimoniul naţional-cultural, bunurile sacre ale cultelor religioase, precum şi altele asemenea.

+ Punere în aplicare Art. 625. prin Lege 71/2011 :

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Limite convenţionale

 

Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice

 

Art. 626. - Proprietarul poate să consimtă la limitarea dreptului său prin acte juridice, dacă nu încalcă ordinea publică şi bunele moravuri.

 

Clauza de inalienabilitate. Condiţii. Domeniu de aplicare

 

Art. 627. - (1) Prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim. Termenul începe să curgă de la data dobândirii bunului.

(2) Dobânditorul poate fi autorizat de către instanţă să dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune.

(3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. În contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezumă, până la proba contrară.

(4) Clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 601. - În categoria convenţiilor prevăzute de art. 627 alin. (4) din Codul civil, din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată ori determinabilă, intră şi antecontractele având ca obiect transmiterea în viitor, prin încheierea de contracte, a dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, după caz, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilităţii.

 

Condiţii de opozabilitate

 

Art. 628. - (1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocată împotriva dobânditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat să nu înstrăineze decât dacă este valabilă şi îndeplineşte condiţiile de opozabilitate.

(2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 185. - (1) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia convenţională de grevare se notează la cerere conform art. 628 şi 902 alin. (2) pct. 8 din Codul civil, atunci când sunt prevăzute într-un testament sau într-un contract translativ de proprietate.

(2) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia de grevare se notează în temeiul certificatului de moştenitor însoţit de testamentul autentic sau olograf ori al testamentului privilegiat în care aceste clauze sunt prevăzute expres, precum şi, după caz, în temeiul contractului translativ încheiat în formă autentică.

(3) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia de grevare se notează numai dacă se realizează intabularea, înscrierea provizorie sau, după caz, notarea în baza actului în care acestea sunt prevăzute.

(4) Clauza de inalienabilitate precum şi interdicţia de grevare se notează numai dacă în actul în temeiul căruia se solicită înscrierea este prevăzută durata inalienabilităţii sau a interdicţiei de grevare, care nu poate depăşi 49 de ani. Notarea se va face pentru durata astfel arătată în act, iar dacă aceasta depăşeşte 49 de ani, notarea se va face pentru o durată de 49 de ani.

(5) În vederea soluţionării cererii de notare a clauzei de inalienabilitate sau a interdicţiei de grevare, registratorul nu examinează cerinţa existenţei unui interes serios şi legitim, ci numai cerinţele privind forma actului în care s-a prevăzut interdicţia şi a termenului.

(6) Notarea clauzei de inalienabilitate sau a interdicţiei de grevare se radiază la cerere, după împlinirea termenului arătat în notare.

(7) Notarea se poate radia şi mai înainte de împlinirea acestui termen:

a) dacă prin hotărâre judecătorească definitivă s-a desfiinţat actul juridic care a stat la baza intabulării dreptului;

b) concomitent cu radierea din cartea funciară a antecontractului sau a pactului de opţiune;

c) în orice alte cazuri, dacă există acordul la radiere al creditorului obligaţiei de a nu înstrăina sau de a nu greva, exprimat în formă autentică.

(8) Creditorul căruia i s-a admis acţiunea revocatorie poate cere notarea inalienabilităţii bunului care a făcut obiectul actului revocat până la momentul încetării executării silite asupra debitorului său. În acest caz, notarea se face în temeiul copiei legalizate a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a acţiunii revocatorii. Notarea astfel efectuată se poate radia la cerere, în temeiul încheierii executorului judecătoresc prin care se constată încetarea urmăririi silite sau cu acordul creditorului, exprimat prin înscris în formă autentică, ori în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) În cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, în mod corespunzător, regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă.

(4) În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prevăzută într-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabilă şi creditorilor anteriori ai dobânditorului.

(5) Neîndeplinirea condiţiilor de opozabilitate nu îl lipseşte pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se conformează acestei obligaţii.

 

Sancţiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate

 

Art. 629. - (1) Înstrăinătorul poate să ceară rezoluţiunea contractului în cazul încălcării clauzei de inalienabilitate de către dobânditor.

(2) Atât înstrăinătorul, cât şi terţul, dacă inalienabilitatea s-a stipulat în favoarea acestuia, pot să ceară anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei.

(3) Nu pot fi supuse urmăririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cât timp clauza produce efecte, dacă prin lege nu se prevede altfel.

+ Punere în aplicare SECŢIUNEA a 2-a prin Lege 71/2011 :

Art. 60. - (1) Valabilitatea şi efectele juridice ale clauzei de inalienabilitate instituite prin convenţie sunt guvernate de legea în vigoare la momentul încheierii convenţiei.

(2) Valabilitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin testament este guvernată de legea în vigoare la data încheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt guvernate de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Limite judiciare

 

Depăşirea inconvenientelor normale ale vecinătăţii

 

Art. 630. - (1) Dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil.

(2) În cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfăşurării activităţii prejudiciabile de către proprietar, instanţa va putea încuviinţa desfăşurarea acelei activităţi. Cel prejudiciat va avea însă dreptul la despăgubiri.

(3) Dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanţa poate să încuviinţeze, pe cale de ordonanţă preşedinţială, măsurile necesare pentru prevenirea pagubei.

+ Punere în aplicare Art. 630. prin Lege 71/2011 :

Art. 61. - Dispoziţiile art. 630 din Codul civil se aplică numai inconvenientelor cauzate după data intrării în vigoare a Codului civil.

 

CAPITOLUL IV
  Proprietatea comună

 

SECŢIUNEA 1
  Dispoziţii generale

 

Noţiune

 

Art. 631. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplică ori de câte ori, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevăzut de lege, dreptul de proprietate privată are 2 sau mai mulţi titulari.

 

Formele proprietăţii comune

 

Art. 632. - (1) Formele proprietăţii comune sunt următoarele:

a) proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea);

b) proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).

(2) Coproprietatea poate fi obişnuită sau forţată.

(3) Coproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj judiciar.

 

Prezumţia de coproprietate

 

Art. 633. - Dacă bunul este stăpânit în comun, coproprietatea se prezumă, până la proba contrară.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Coproprietatea obişnuită

 

Întinderea cotelor-părţi

 

Art. 634. - (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară.

(2) Cotele-părţi sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.

 

Repartizarea beneficiilor şi a sarcinilor între coproprietari

 

Art. 635. - Coproprietarii vor împărţi beneficiile şi vor suporta sarcinile coproprietăţii, proporţional cu cota lor parte din drept.

 

Exercitarea în comun a dreptului de folosinţă

 

Art. 636. - (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari.

(2) Cel care, împotriva voinţei celorlalţi proprietari, exercită în mod exclusiv folosinţa bunului comun poate fi obligat la despăgubiri.

 

Fructele bunului comun

 

Art. 637. - Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporţional cu cota lor parte din drept.

 

Dreptul la restituirea cheltuielilor

 

Art. 638. - (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către coproprietari, în proporţie cu cotele lor părţi.

(2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun însuşite de un coproprietar fac parte din masa partajabilă cât timp ele nu au fost consumate ori înstrăinate sau nu au pierit şi pot fi identificate distinct. În caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despăgubiri, cu excepţia cazului în care fructele au pierit în mod fortuit. Dreptul la acţiunea în despăgubiri este supus prescripţiei, potrivit dreptului comun.

(3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însuşite de un coproprietar este supus prescripţiei, potrivit dreptului comun.

 

Modul de folosire a bunului comun

 

Art. 639. - Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească.

 

Actele de conservare

 

Art. 640. - Fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun fără acordul celorlalţi coproprietari.

 

Actele de administrare şi de dispoziţie

 

Art. 641. - (1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunţarea unor contracte de locaţiune, cesiunile de venituri imobiliare şi altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi.

(2) Actele de administrare care limitează în mod substanţial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalţi coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.

(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesaţi pot cere instanţei să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menţinerii utilităţii sau valorii bunului.

(4) Orice acte juridice de dispoziţie cu privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziţie.

+ Punere în aplicare Art. 641. prin Lege 71/2011 :

Art. 62. - Dispoziţiile art. 641 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Sancţiunile

 

Art. 642. - (1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimţit, expres ori tacit, la încheierea actului.

(2) Coproprietarului vătămat i se recunoaşte dreptul ca, înainte de partaj, să exercite acţiunile posesorii împotriva terţului care ar fi intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului. În acest caz, restituirea posesiei bunului se va face în folosul tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, dacă este cazul, în sarcina celor care au participat la încheierea actului.

 

Acţiunile în justiţie

 

Art. 643. - (1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.

(2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari.

(3) Când acţiunea nu este introdusă de toţi coproprietarii, pârâtul poate cere instanţei de judecată introducerea în cauză a celorlalţi coproprietari în calitate de reclamanţi, în termenul şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură civilă pentru chemarea în judecată a altor persoane.

+ Punere în aplicare Art. 643. prin Lege 71/2011 :

Art. 63. - Dispoziţiile art. 643 alin. (1) şi (2) din Codul civil se aplică şi în cazurile în care hotărârea judecătorească nu a rămas definitivă până la data intrării în vigoare a Codului civil, iar cele ale art. 643 alin. (3) se aplică şi în situaţiile în care pricina nu a fost soluţionată în primă instanţă până la data intrării în vigoare a Codului civil.

 

Contractele de administrare a coproprietăţii

 

Art. 644. - (1) Se poate deroga de la dispoziţiile art. 635, 636, 641 şi art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietăţii încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.

(2) În cazul în care oricare dintre coproprietari denunţă contractul de administrare, acesta îşi încetează existenţa, rămânând aplicabile regulile din prezenta secţiune.

(3) În cazul în care, printre bunurile aflate în coproprietate, se află şi bunuri imobile, contractele de administrare a coproprietăţii şi declaraţiile de denunţare a acestora vor fi notate în cartea funciară, la cererea oricăruia dintre coproprietari.

+ Punere în aplicare Art. 644. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 201. - (1) Contractele de administrare a coproprietăţii sau a cotitularităţii asupra unui alt drept real principal conform art. 644, 645 Cod civil se notează în cartea funciară în temeiul înscrisului constatator în formă autentică. Registratorul admite cererea de notare numai dacă din cuprinsul înscrisului rezultă că la încheierea contractului de administrare şi-au dat acordul toţi coproprietarii/cotitularii intabulaţi în cartea funciară, personal sau prin reprezentare. Cu toate acestea, cererea de notare poate fi admisă chiar dacă din înscrisul constatator nu rezultă existenţa acordului tuturor coproprietarilor/cotitularilor, exprimat personal sau prin reprezentare, dacă cererea de notare este formulată de către coproprietarul/cotitularul nesemnatar ori dacă se înregistrează la biroul teritorial şi declaraţia de ratificare a contractului de administrare, făcută de coproprietarul/cotitularul nesemnatar, în formă autentică.

(2) Declaraţia de denunţare a contractului de administrare se notează în baza înscrisului constatator al actului unilateral de denunţare, în formă autentică.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea contractului de administrare a coproprietăţii/cotitularităţii se va putea radia, la cerere, dacă dreptul aflat în coproprietate/cotitularitate este ulterior intabulat în beneficiul unui titular unic, precum şi în cazul în care se notează declaraţia de denunţare unilaterală a contractului de administrare.

 

Regulile aplicabile în cazul cotitularilor altor drepturi reale

 

Art. 645. - Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi în cazul exercitării împreună, de către două sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal.

+ Punere în aplicare Art. 645. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 201. - (1) Contractele de administrare a coproprietăţii sau a cotitularităţii asupra unui alt drept real principal conform art. 644, 645 Cod civil se notează în cartea funciară în temeiul înscrisului constatator în formă autentică. Registratorul admite cererea de notare numai dacă din cuprinsul înscrisului rezultă că la încheierea contractului de administrare şi-au dat acordul toţi coproprietarii/cotitularii intabulaţi în cartea funciară, personal sau prin reprezentare. Cu toate acestea, cererea de notare poate fi admisă chiar dacă din înscrisul constatator nu rezultă existenţa acordului tuturor coproprietarilor/cotitularilor, exprimat personal sau prin reprezentare, dacă cererea de notare este formulată de către coproprietarul/cotitularul nesemnatar ori dacă se înregistrează la biroul teritorial şi declaraţia de ratificare a contractului de administrare, făcută de coproprietarul/cotitularul nesemnatar, în formă autentică.

(2) Declaraţia de denunţare a contractului de administrare se notează în baza înscrisului constatator al actului unilateral de denunţare, în formă autentică.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea contractului de administrare a coproprietăţii/cotitularităţii se va putea radia, la cerere, dacă dreptul aflat în coproprietate/cotitularitate este ulterior intabulat în beneficiul unui titular unic, precum şi în cazul în care se notează declaraţia de denunţare unilaterală a contractului de administrare.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Coproprietatea forţată

 

§1. Dispoziţii comune

 

Cazurile de coproprietate forţată

 

Art. 646. - Se află în coproprietate forţată:

1. bunurile prevăzute la art. 649, 660, 687 şi 1.141;

2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile, fântânile, drumurile şi izvoarele;

3. bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrală termică sau alte instalaţii care deservesc două sau mai multe clădiri, un drum comun într-un cartier de locuinţe sau alte asemenea bunuri;

4. orice alt bun comun prevăzut de lege.

 

Regimul juridic general

 

Art. 647. - (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.

(2) Când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie asupra bunului principal.

(3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar. Când bunul comun are caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept a fiecărui coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.

 

§2. Coproprietatea asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente

 

I. Părţile comune

 

Noţiune

 

Art. 648. - (1) Dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidenţial există spaţii cu destinaţie de locuinţă sau cu altă destinaţie având proprietari diferiţi, părţile din clădire care, fiind destinate întrebuinţării spaţiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forţată.

(2) Părţile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spaţiile locative, care constituie bunurile principale în sensul art. 546.

 

Părţile comune

 

Art. 649. - (1) Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:

a) terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite;

b) fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune, acoperişul, terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii şi ascensoarele;

c) instalaţiile de apă şi canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate exclusivă, canalele pluviale, paratrăsnetele, antenele colective, precum şi alte asemenea părţi;

d) alte bunuri care, potrivit legii sau voinţei părţilor, sunt în folosinţă comună.

(2) Coşurile de fum şi de aerisire, precum şi spaţiile pentru spălătorii şi uscătorii sunt considerate părţi comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizează aceste utilităţi în conformitate cu proiectul clădirii.

 

Atribuirea în folosinţă exclusivă a părţilor comune

 

Art. 650. - (1) Părţile comune pot fi atribuite coproprietarilor în folosinţă exclusivă numai dacă prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalţi coproprietari.

(2) Decizia de atribuire în folosinţă exclusivă trebuie adoptată cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor şi al cotelor-părţi. În clădirile unde sunt constituite asociaţii de proprietari, decizia se adoptă de către adunarea generală, cu aceeaşi majoritate.

 

Actele juridice privind cotele-părţi

 

Art. 651. - Cota-parte din dreptul de proprietate asupra părţilor comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spaţiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal.

 

Stabilirea cotelor-părţi

 

Art. 652. - În lipsa unei stipulaţii contrare existente în titlurile de proprietate, cotele-părţi se stabilesc prin raportarea suprafeţei utile a fiecărui spaţiu locativ la totalul suprafeţei utile a spaţiilor locative din clădire.

 

II. Drepturile şi obligaţiile coproprietarilor

 

Exercitarea dreptului de folosinţă

 

Art. 653. - Fiecare coproprietar poate folosi, în condiţiile acordului de asociere, atât spaţiul care constituie bunul principal, cât şi părţile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalţi proprietari şi fără a schimba destinaţia clădirii. În lipsa acordului de asociere, dispoziţiile art. 647 rămân aplicabile.

 

Cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune

 

Art. 654. - (1) În lipsa unor prevederi legale sau înţelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune, în proporţie cu cota sa parte.

(2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de părţile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă.

 

Obligaţia de conservare a clădirii

 

Art. 655. - Proprietarul este obligat să asigure întreţinerea spaţiului care constituie bunul principal, astfel încât clădirea să se păstreze în stare bună.

 

Obligaţia de a permite accesul în spaţiile care constituie bunurile principale

 

Art. 656. - (1) Coproprietarii sunt obligaţi să permită accesul în spaţiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrărilor necesare conservării clădirii şi întreţinerii părţilor comune.

(2) În această situaţie, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despăgubiţi de către asociaţia de proprietari sau, după caz, de către proprietarul în interesul căruia au fost efectuate lucrările.

 

Regulile aplicabile în cazul distrugerii clădirii

Art. 657. - (1) În cazul în care clădirea a fost distrusă în întregime ori într-o proporţie mai mare de jumătate din valoarea ei, orice coproprietar poate, în lipsa unei înţelegeri contrare, să solicite vânzarea la licitaţie publică a terenului şi a materialelor de construcţie care au rezultat.

(2) În caz de distrugere a unei părţi mai mici decât cea prevăzută la alin. (1), coproprietarii vor contribui la refacerea părţilor comune, proporţional cu cotele-părţi. Dacă unul sau mai mulţi coproprietari refuză sau nu pot să participe la refacere, ei sunt obligaţi să cedeze celorlalţi coproprietari cotele lor părţi din dreptul de proprietate. Preţul se stabileşte de părţi ori, în caz de neînţelegere, de către instanţa judecătorească.

 

Încetarea destinaţiei folosinţei comune

___________

Paragraful a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 începând cu 20.04.2012.

 

Art. 658. - (1) Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî cu acordul tuturor coproprietarilor.

(2) În cazul încetării destinaţiei de folosinţă comună în condiţiile alin. (1), devin aplicabile dispoziţiile privitoare la coproprietatea obişnuită.

(3) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezultă din încetarea destinaţiei folosinţei comune se înscrie în mod corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale întocmite în acest scop.

___________

Art. 658. - a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 60/2012 începând cu 20.04.2012.

 

III. Asociaţia de proprietari

 

Constituirea asociaţiilor de proprietari

 

Art. 659. - În cazul clădirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor rezidenţiale formate din locuinţe individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care există proprietăţi comune şi proprietăţi individuale, se constituie asociaţia de proprietari, care se organizează şi funcţionează în condiţiile legii.

 

Prezumţia de coproprietate asupra despărţiturilor comune

 

Art. 660. - (1) Zidul, şanţul, precum şi orice altă despărţitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

(2) Dispoziţiile art. 651 sunt aplicabile în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare Art. 660. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Semnele de necomunitate

 

Art. 661. - (1) Există semn de necomunitate a zidului atunci când culmea acestuia este dreaptă şi perpendiculară spre un fond şi înclinată spre celălalt fond. Zidul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului către care este înclinată coama zidului.

(2) Există semn de necomunitate a şanţului atunci când pământul este aruncat ori înălţat exclusiv pe o parte a şanţului. Şanţul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului pe care este aruncat pământul.

(3) Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac să se prezume că zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari.

+ Punere în aplicare Art. 661. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Obligaţia de construire a despărţiturilor comune

 

Art. 662. - (1) Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărţituri comune.

(2) În lipsa unor dispoziţii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabileşte de părţi, dar fără a depăşi 2 metri, socotindu-se şi coama zidului.

+ Punere în aplicare Art. 662. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Cheltuielile de întreţinere şi reparare a despărţiturilor comune

 

Art. 663. - (1) Coproprietarii sunt ţinuţi să suporte cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea despărţiturii comune, proporţional cu dreptul fiecăruia.

(2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate să nu participe la cheltuielile de întreţinere şi reparare, renunţând la dreptul său de proprietate asupra despărţiturii comune, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi apărat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construcţie sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărţiturii comune.

+ Punere în aplicare Art. 663. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Construcţiile şi instalaţiile aflate în legătură cu zidul comun

 

Art. 664. - (1) Oricare dintre coproprietari are dreptul să sprijine construcţii ori să instaleze grinzi în zidul comun cu obligaţia de a lăsa 6 centimetri spre celălalt coproprietar şi fără a afecta dreptul acestuia de a sprijini construcţiile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun.

(2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul său până în jumătatea zidului, în cazul în care ar dori să instaleze el însuşi grinzi ori să construiască un coş de fum în acelaşi loc.

+ Punere în aplicare Art. 664. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Înălţarea zidului comun

 

Art. 665. - (1) Oricare dintre coproprietari poate să înalţe zidul, cu îndatorirea de a suporta singur cheltuielile de înălţare peste limita zidului comun, precum şi cheltuielile de reparare a părţii comune a zidului ca urmare a înălţării acestuia.

(2) În cazul în care zidul nu poate rezista înălţării, proprietarul care doreşte să facă această înălţare este dator să reconstruiască zidul în întregime luând din fondul său suprafaţa pentru a asigura grosimea necesară zidului nou-ridicat.

(3) Vecinul care nu a contribuit la înălţare poate dobândi coproprietatea, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite, precum şi, dacă este cazul, jumătate din valoarea terenului întrebuinţat pentru îngroşarea zidului.

+ Punere în aplicare Art. 665. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Dobândirea coproprietăţii asupra despărţiturilor

 

Art. 666. - Vecinul care nu a contribuit la realizarea despărţiturii comune poate dobândi un drept de coproprietate asupra despărţiturii, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite şi, după caz, jumătate din valoarea terenului pe care despărţitura a fost construită. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

+ Punere în aplicare Art. 666. prin Lege 71/2011 :

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

SECŢIUNEA a 4-a
  Proprietatea comună în devălmăşie

 

Proprietatea comună în devălmăşie

 

Art. 667. - Există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.

+ Punere în aplicare Art. 667. prin Lege 71/2011 :

Art. 65. - Dispoziţiile art. 667 şi 668 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Regulile aplicabile proprietăţii devălmaşe

 

Art. 668. - (1) Dacă se naşte prin efectul legii, proprietatea în devălmăşie este supusă dispoziţiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunităţii legale.

(2) În cazul în care izvorul proprietăţii în devălmăşie este un act juridic, dispoziţiile privitoare la regimul comunităţii legale se aplică în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare Art. 668. prin Lege 71/2011 :

Art. 65. - Dispoziţiile art. 667 şi 668 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

SECŢIUNEA a 5-a
  Partajul

 

Imprescriptibilitatea acţiunii de partaj

 

Art. 669. - Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

+ Punere în aplicare Art. 669. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Felurile partajului

 

Art. 670. - Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.

+ Punere în aplicare Art. 670. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Împărţeala părţilor comune ale clădirilor

 

Art. 671. - (1) Partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secţiunile a 3-a şi a 4-a din prezentul capitol, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părţi încetează de a mai fi destinate folosinţei comune.

(3) În cazul proprietăţii periodice şi în celelalte cazuri de coproprietate forţată, partajul este posibil numai prin bună învoială.

+ Punere în aplicare Art. 671. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Convenţiile privitoare la suspendarea partajului

 

Art. 672. - Convenţiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. În cazul imobilelor, convenţiile trebuie încheiate în formă autentică şi supuse formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

+ Punere în aplicare Art. 672. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Suspendarea pronunţării partajului prin hotărâre judecătorească

 

Art. 673. - Instanţa sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunţarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalţi coproprietari. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului, instanţa, la cererea părţii interesate, va reveni asupra măsurii.

+ Punere în aplicare Art. 673. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Condiţiile speciale privind capacitatea de exerciţiu

 

Art. 674. - Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

+ Punere în aplicare Art. 674. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Inadmisibilitatea partajului în cazul uzucapiunii

 

Art. 675. - Partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condiţiile legii.

+ Punere în aplicare Art. 675. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Regulile privitoare la modul de împărţire

 

Art. 676. - (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

+ Punere în aplicare Art. 676. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Datoriile născute în legătură cu bunul comun

 

Art. 677. - (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.

(2) Suma necesară pentru stingerea acestor obligaţii va fi preluată, în lipsa unei stipulaţii contrare, din preţul vânzării bunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia.

+ Punere în aplicare Art. 677. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Executarea silită privitoare la bunul comun

 

Art. 678. - (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanţei împărţeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

(2) În cazul vânzării silite a unei cote-părţi din dreptul de proprietate asupra unui bun, executorul judecătoresc îi va notifica pe ceilalţi coproprietari cu cel puţin două săptămâni înainte de data stabilită pentru vânzare, înştiinţându-i despre ziua, ora şi locul licitaţiei. La preţ egal, coproprietarii vor fi preferaţi la adjudecarea cotei-părţi.

(3) Creditorii care au un drept de garanţie asupra bunului comun ori cei a căror creanţă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât şi după partaj.

(4) Convenţiile de suspendare a împărţelii pot fi opuse creditorilor numai dacă, înainte de naşterea creanţelor, au dobândit dată certă în cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate în cazul bunurilor imobile şi s-au îndeplinit formalităţile de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul.

+ Punere în aplicare Art. 678. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului

 

Art. 679. - (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o, precum şi în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul creditorilor care au un drept de garanţie asupra bunului comun ori al celor a căror creanţă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia.

+ Punere în aplicare Art. 679. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Efectele juridice ale partajului

 

Art. 680. - (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

(2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

+ Punere în aplicare Art. 680. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Opozabilitatea unor acte juridice

 

Art. 681. - Actele încheiate, în condiţiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului.

+ Punere în aplicare Art. 681. prin Lege 71/2011:

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Strămutarea garanţiilor

 

Art. 682. - Garanţiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părţi se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.

+ Punere în aplicare Art. 682. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Garanţia pentru evicţiune şi vicii ascunse

 

Art. 683. - (1) Coproprietarii îşi datorează, în limita cotelor-părţi, garanţie pentru evicţiune şi vicii ascunse, dispoziţiile legale privitoare la obligaţia de garanţie a vânzătorului aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Fiecare este obligat să îl despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicţiunii sau al viciului ascuns. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorată de acesta se va suporta, proporţional, de către ceilalţi coproprietari, inclusiv de coproprietarul prejudiciat.

(3) Coproprietarii nu datorează garanţie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvârşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiţi prin actul de partaj.

+ Punere în aplicare Art. 683. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Desfiinţarea partajului

 

Art. 684. - (1) Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele.

(2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.

(3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

+ Punere în aplicare Art. 684. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Înstrăinarea bunurilor atribuite

 

Art. 685. - Nu poate invoca nulitatea relativă a partajului prin bună învoială coproprietarul care, cunoscând cauza de nulitate, înstrăinează în tot sau în parte bunurile atribuite.

+ Punere în aplicare Art. 685. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Regulile aplicabile bunurilor aflate în coproprietate şi în devălmăşie

 

Art. 686. - Prevederile prezentei secţiuni sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul său, precum şi celor aflate în devălmăşie.

+ Punere în aplicare Art. 686. prin Lege 71/2011 :

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

CAPITOLUL V
  Proprietatea periodică

 

Proprietatea periodică

 

Art. 687. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplică, în absenţa unei reglementări speciale, ori de câte ori mai multe persoane exercită succesiv şi repetitiv atributul folosinţei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp determinate, egale sau inegale.

+ Punere în aplicare Art. 687. prin Lege 71/2011 :

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

 

Temeiul proprietăţii periodice

 

Art. 688. - Proprietatea periodică se naşte în temeiul unui act juridic, dispoziţiile în materie de carte funciară aplicându-se în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare Art. 688. prin Lege 71/2011 :

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

 

Valabilitatea actelor încheiate de coproprietar

 

Art. 689. - (1) În privinţa intervalului de timp ce îi revine, orice coproprietar poate încheia, în condiţiile legii, acte precum închirierea, vânzarea, ipotecarea şi altele asemenea.

(2) Actele de administrare sau de dispoziţie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferentă unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-părţi respective. Dispoziţiile art. 642 alin. (2) şi art. 643 se aplică în mod corespunzător.

(3) În raporturile cu terţii cocontractanţi de bună-credinţă, actele de administrare sau de dispoziţie menţionate la alin. (2) sunt anulabile.

+ Punere în aplicare Art. 689. prin Lege 71/2011 :

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

 

Drepturile şi obligaţiile coproprietarilor

 

Art. 690. - (1) Fiecare coproprietar este obligat să facă toate actele de conservare, în aşa fel încât să nu împiedice ori să nu îngreuneze exercitarea drepturilor celorlalţi coproprietari. Pentru reparaţiile mari, coproprietarul care avansează cheltuielile necesare are dreptul la despăgubiri în raport cu valoarea drepturilor celorlalţi coproprietari.

(2) Actele prin care se consumă în tot sau în parte substanţa bunului pot fi făcute numai cu acordul celorlalţi coproprietari.

(3) La încetarea intervalului, coproprietarul este dator să predea bunul coproprietarului îndreptăţit să îl folosească în următorul interval.

(4) Coproprietarii pot încheia un contract de administrare, dispoziţiile art. 644 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare Art. 690. prin Lege 71/2011 :

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

 

Obligaţia de despăgubire şi excluderea

 

Art. 691. - (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute în prezentul capitol atrage plata de despăgubiri.

(2) În cazul în care unul dintre coproprietari tulbură în mod grav exercitarea proprietăţii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotărâre judecătorească, la cererea coproprietarului vătămat.

(3) Excluderea va putea fi dispusă numai dacă unul dintre ceilalţi coproprietari sau un terţ cumpără cota-parte a celui exclus.

(4) În acest scop, se va pronunţa, mai întâi, o încheiere de admitere în principiu a cererii de excludere, prin care se va stabili că sunt îndeplinite condiţiile excluderii, încheiere care va putea fi atacată cu recurs pe cale separată.

(5) După rămânerea definitivă a încheierii de admitere în principiu, în absenţa înţelegerii părţilor, se va stabili preţul vânzării silite pe bază de expertiză. După consemnarea preţului la instituţia de credit stabilită de instanţă, se va pronunţa hotărârea care va ţine loc de contract de vânzare-cumpărare.

(6) După rămânerea definitivă a acestei hotărâri, dobânditorul îşi va putea înscrie dreptul în cartea funciară, iar transmiţătorul va putea să ridice suma consemnată la instituţia de credit stabilită de instanţă.

+ Punere în aplicare Art. 691. prin Lege 71/2011 :

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

 

Încetarea proprietăţii periodice

 

Art. 692. - Proprietatea periodică încetează prin radiere din cartea funciară în temeiul dobândirii de către o singură persoană a tuturor cotelor-părţi din dreptul de proprietate periodică, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

+ Punere în aplicare Art. 692. prin Lege 71/2011 :

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

 

TITLUL III
  Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată

 

CAPITOLUL I
  Superficia

 

Noţiune

 

Art. 693. - (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.

(2) Dreptul de superficie se dobândeşte în temeiul unui act juridic, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

(3) Superficia se poate înscrie şi în temeiul unui act juridic prin care proprietarul întregului fond a transmis exclusiv construcţia ori a transmis terenul şi construcţia, în mod separat, către două persoane, chiar dacă nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.

(4) În situaţia în care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate înscrie pe baza renunţării proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, în favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate înscrie în favoarea unui terţ pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.

+ Punere în aplicare Art. 693. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Durata dreptului de superficie

 

Art. 694. - Dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.

+ Punere în aplicare Art. 694. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Întinderea şi exercitarea dreptului de superficie

 

Art. 695. - (1) Dreptul de superficie se exercită în limitele şi în condiţiile actului constitutiv. În lipsa unei stipulaţii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitată de suprafaţa de teren pe care urmează să se construiască şi de cea necesară exploatării construcţiei sau, după caz, de suprafaţa de teren aferentă şi de cea necesară exploatării construcţiei edificate.

(2) În cazul prevăzut la art. 693 alin. (3), în absenţa unei stipulaţii contrare, titularul dreptului de superficie nu poate modifica structura construcţiei. El o poate însă demola, dar cu obligaţia de a o reconstrui în forma iniţială.

(3) În cazul în care superficiarul modifică structura construcţiei, proprietarul terenului poate să ceară, în termen de 3 ani, încetarea dreptului de superficie sau repunerea în situaţia anterioară. În al doilea caz, curgerea termenului de prescripţie de 3 ani este suspendată până la expirarea duratei superficiei.

(4) Titularul poate dispune în mod liber de dreptul său. Cât timp construcţia există, dreptul de folosinţă asupra terenului se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei.

+ Punere în aplicare Art. 695. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Acţiunea confesorie de superficie

 

Art. 696. - (1) Acţiunea confesorie de superficie poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar şi a proprietarului terenului.

(2) Dreptul la acţiune este imprescriptibil.

+ Punere în aplicare Art. 696. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Evaluarea prestaţiei superficiarului

 

Art. 697. - (1) În cazul în care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dacă părţile nu au prevăzut alte modalităţi de plată a prestaţiei de către superficiar, titularul dreptului de superficie datorează, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piaţa liberă, ţinând seama de natura terenului, de destinaţia construcţiei în cazul în care aceasta există, de zona în care se află terenul, precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinţei.

(2) În caz de neînţelegere între părţi, suma datorată proprietarului terenului va fi stabilită pe cale judecătorească.

+ Punere în aplicare Art. 697. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Cazurile de încetare a superficiei

 

Art. 698. - Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciară, pentru una dintre următoarele cauze:

a) la expirarea termenului;

b) prin consolidare, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea aceleiaşi persoane;

c) prin pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie expresă în acest sens;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

+ Punere în aplicare Art. 698. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Efectele încetării superficiei prin expirarea termenului

 

Art. 699. - (1) În cazul prevăzut la art. 698 lit. a), în absenţa unei stipulaţii contrare, proprietarul terenului dobândeşte dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligaţia de a plăti valoarea de circulaţie a acesteia de la data expirării termenului.

(2) Când construcţia nu exista în momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egală sau mai mare decât aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului să cumpere terenul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă nu ar fi existat construcţia. Constructorul poate refuza să cumpere terenul dacă ridică, pe cheltuiala sa, construcţia clădită pe teren şi repune terenul în situaţia anterioară.

(3) În absenţa unei înţelegeri contrare încheiate cu proprietarul terenului, dezmembrămintele consimţite de superficiar se sting în momentul încetării dreptului de superficie. Ipotecile care grevează dreptul de superficie se strămută de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului în cazul prevăzut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului în cazul prevăzut la alin. (2) teza I sau se strămută de drept asupra materialelor în cazul prevăzut la alin. (2) teza a II-a.

(4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existenţei superficiei nu se extind cu privire la întregul imobil în momentul încetării dreptului de superficie în cazul prevăzut la alin. (1). Ele se strămută de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului în cazul prevăzut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la întregul teren în cazul prevăzut la alin. (2) teza a II-a.

+ Punere în aplicare Art. 699. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Efectele încetării superficiei prin consolidare

 

Art. 700. - (1) În cazul în care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, în absenţa unei stipulaţii contrare, dezmembrămintele consimţite de superficiar se menţin pe durata pentru care au fost constituite, dar nu mai târziu de împlinirea termenului iniţial al superficiei.

(2) Ipotecile născute pe durata existenţei superficiei se menţin fiecare în funcţie de obiectul asupra căruia s-au constituit.

+ Punere în aplicare Art. 700. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Efectele încetării superficiei prin pieirea construcţiei

 

Art. 701. - (1) În cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea construcţiei, drepturile reale care grevează dreptul de superficie se sting, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Ipotecile născute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existenţei dreptului de superficie se menţin asupra dreptului de proprietate reîntregit.

+ Punere în aplicare Art. 701. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

Alte dispoziţii aplicabile

 

Art. 702. - Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi în cazul plantaţiilor, precum şi al altor lucrări autonome cu caracter durabil.

+ Punere în aplicare Art. 702. prin Lege 71/2011 :

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

 

CAPITOLUL II
  Uzufructul

 

SECŢIUNEA 1
  Dispoziţii generale

 

Noţiune

 

Art. 703. - Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane şi de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

 

Constituirea uzufructului

 

Art. 704. - (1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevăzute de lege, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind aplicabile.

(2) Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane existente.

 

Acţiunea confesorie de uzufruct

 

Art. 705. - Dispoziţiile art. 696 alin. (1) se aplică uzufructului în mod corespunzător.

 

Obiectul uzufructului

 

Art. 706. - Pot fi date în uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masă patrimonială, o universalitate de fapt ori o cotă-parte din acestea.

 

Accesoriile bunurilor ce formează obiectul uzufructului

 

Art. 707. - Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct, precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta.

 

Durata uzufructului

 

Art. 708. - (1) Uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.

(2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci când este constituit cu depăşirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani.

(3) Dacă nu s-a prevăzut durata uzufructului, se prezumă că este viager sau, după caz, că este constituit pe o durată de 30 de ani.

(4) Uzufructul constituit până la data la care o altă persoană va ajunge la o anumită vârstă durează până la acea dată, chiar dacă acea persoană ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar

 

 

§1. Drepturile uzufructuarului şi ale nudului proprietar

 

Drepturile uzufructuarului

 

Art. 709. - În lipsă de stipulaţie contrară, uzufructuarul are folosinţa exclusivă a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia.

 

Fructele naturale şi industriale

 

Art. 710. - Fructele naturale şi industriale percepute după constituirea uzufructului aparţin uzufructuarului, iar cele percepute după stingerea uzufructului revin nudului proprietar, fără a putea pretinde unul altuia despăgubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor.

 

Fructele civile

 

Art. 711. - Fructele civile se cuvin uzufructuarului proporţional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobândindu-se zi cu zi.

 

Cvasiuzufructul

 

Art. 712. - Dacă uzufructul cuprinde, printre altele, şi bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grâne, băuturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, însă cu obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

 

Uzufructul asupra bunurilor neconsumptibile

 

Art. 713. - (1) Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care, fără a fi consumptibile, se uzează ca urmare a utilizării lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaţiei lor.

(2) În acest caz, el nu va fi obligat să le restituie decât în starea în care se vor afla la data stingerii uzufructului.

(3) Uzufructuarul poate să dispună, ca un bun proprietar, de bunurile care, fără a fi consumptibile, se deteriorează rapid prin utilizare. În acest caz, la sfârşitul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la această din urmă dată.

 

Cesiunea uzufructului

 

Art. 714. - (1) În absenţa unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane fără acordul nudului proprietar, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind aplicabile.

(2) Uzufructuarul rămâne dator exclusiv faţă de nudul proprietar numai pentru obligaţiile născute înainte de cesiune. Până la notificarea cesiunii, uzufructuarul şi cesionarul răspund solidar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor faţă de nudul proprietar.

(3) După notificarea cesiunii, cesionarul este dator faţă de nudul proprietar pentru toate obligaţiile născute după notificarea cesiunii. În acest caz, uzufructuarului i se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile legale din materia fideiusiunii.

(4) După cesiune, dreptul de uzufruct continuă, după caz, până la împlinirea termenului iniţial sau până la decesul uzufructuarului iniţial.

+ Punere în aplicare Art. 714. prin Lege 71/2011 :

Art. 70. - Dispoziţiile art. 714 din Codul civil se aplică indiferent de data constituirii uzufructului. În cazul uzufructului constituit prin convenţie încheiată anterior intrării în vigoare a Codului civil, acesta este şi rămâne incesibil, mai puţin în cazul în care părţile convin altfel.

 

Contractele de locaţiune

 

Art. 715. - (1) Uzufructuarul are dreptul de a închiria sau, după caz, de a arenda bunul primit în uzufruct.

(2) Locaţiunile de imobile încheiate de uzufructuar, înscrise în cartea funciară, sunt opozabile proprietarului sau moştenitorilor acestuia, după stingerea uzufructului prin decesul sau, după caz, încetarea existenţei juridice a uzufructuarului, până la împlinirea termenului lor, dar nu mai mult de 3 ani de la încetarea uzufructului.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 71. - Dispoziţiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se aplică numai în cazurile în care încheierea sau reînnoirea contractelor de locaţiune ori de arendare are loc după intrarea în vigoare a Codului civil.

(3) Reînnoirile de închirieri de imobile sau de arendări făcute de uzufructuar şi înscrise în cartea funciară înainte de expirarea contractelor iniţiale sunt opozabile proprietarului şi moştenitorilor săi pe o perioadă de cel mult 6 luni ori, după caz, de un an, dacă la data stingerii uzufructului nu au fost puse în executare. În niciun caz, locaţiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data stingerii uzufructului.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 71. - Dispoziţiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se aplică numai în cazurile în care încheierea sau reînnoirea contractelor de locaţiune ori de arendare are loc după intrarea în vigoare a Codului civil.

(4) În cazul în care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, locaţiunile încetează, în toate cazurile, odată cu stingerea uzufructului.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 71. - Dispoziţiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se aplică numai în cazurile în care încheierea sau reînnoirea contractelor de locaţiune ori de arendare are loc după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Lucrările şi îmbunătăţirile

 

Art. 716. - (1) La încetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo despăgubire pentru lucrările adăugate unui bun imobil, cu excepţia celor necesare, sau pentru îmbunătăţirile aduse unui bun mobil, chiar atunci când prin acestea s-a sporit valoarea bunului.

(2) Dacă lucrările sau îmbunătăţirile au fost făcute fără încuviinţarea proprietarului, acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor şi la readucerea bunului în starea în care i-a fost încredinţat.

(3) Uzufructuarul va putea cere o indemnizaţie echitabilă pentru lucrările necesare adăugate. De asemenea, el va putea cere o indemnizaţie echitabilă şi pentru celelalte lucrări adăugate sau pentru îmbunătăţirile făcute cu încuviinţarea proprietarului, dacă prin acestea s-a sporit valoarea bunului.

(4) În cazul lucrărilor autonome făcute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor fi aplicabile, în mod corespunzător, în lipsă de stipulaţie sau dispoziţie legală contrară, dispoziţiile din materia accesiunii imobiliare artificiale.

 

Exploatarea pădurilor tinere

 

Art. 717. - (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri tinere destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice, uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi câtimea tăierii, potrivit regulilor stabilite de proprietar în conformitate cu dispoziţiile legale, fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părţile lăsate netăiate în timpul uzufructului.

(2) Arborii care se scot din pepiniere fără degradarea acestora nu fac parte din uzufruct decât cu obligaţia uzufructuarului de a se conforma dispoziţiilor legale în ce priveşte înlocuirea lor.

 

Exploatarea pădurilor înalte

 

Art. 718. - (1) Uzufructuarul poate, conformându-se dispoziţiilor legale şi folosinţei obişnuite a proprietarului, să exploateze părţile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate, fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere de pământ determinată, fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaţa fondului.

(2) În celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate tăia arborii înalţi; va putea însă întrebuinţa, pentru a face reparaţiile la care este obligat, arbori căzuţi accidental; în acest scop poate chiar să taie arborii trebuincioşi, cu îndatorirea însă de a constata, în prezenţa nudului proprietar, această trebuinţă.

 

Alte drepturi ale uzufructuarului asupra pădurilor ce fac obiectul uzufructului

 

Art. 719. - Uzufructuarul poate lua din păduri araci pentru vii; poate, de asemenea, lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosinţei obişnuite a proprietarului, în limitele dispoziţiilor legale.

 

Dreptul asupra pomilor fructiferi

 

Art. 720. - Pomii fructiferi ce se usucă şi cei căzuţi accidental se cuvin uzufructuarului cu îndatorirea de a-i înlocui cu alţii.

 

Dreptul asupra carierelor de piatră şi de nisip aflate în exploatare

 

Art. 721. - În condiţiile legii, uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele de piatră şi de nisip ce sunt în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct.

 

Situaţia carierelor de piatră şi de nisip nedeschise şi a comorilor

 

Art. 722. - Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise încă şi nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi în timpul uzufructului.

 

§2. Obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar

 

Inventarierea bunurilor

 

Art. 723. - (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care se află la data constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra însă în posesia lor decât după inventarierea bunurilor mobile şi constatarea stării în care se află imobilele, cu excepţia cazului în care uzufructul unui bun mobil este dobândit prin uzucapiune.

(2) Inventarul se întocmeşte numai în prezenţa nudului proprietar ori după notificarea acestuia.

 

Respectarea destinaţiei bunurilor

 

Art. 724. - În exercitarea dreptului său, uzufructuarul este ţinut să respecte destinaţia dată bunurilor de nudul proprietar, cu excepţia cazului în care se asigură o creştere a valorii bunului sau cel puţin nu se prejudiciază în niciun fel interesele proprietarului.

 

Răspunderea uzufructuarului pentru prejudicii

 

Art. 725. - Uzufructuarul este obligat să îl despăgubească pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzătoare a bunurilor date în uzufruct.

 

Constituirea garanţiei pentru îndeplinirea obligaţiilor uzufructuarului

 

Art. 726. - (1) În lipsa unei stipulaţii contrare, uzufructuarul este obligat să depună o garanţie pentru îndeplinirea obligaţiilor sale.

(2) Sunt scutiţi să depună garanţie vânzătorul şi donatorul care şi-au rezervat dreptul de uzufruct.

(3) În cazul în care uzufructuarul este scutit de garanţie, instanţa poate dispune depunerea unei garanţii sau luarea unei măsuri conservatorii atunci când uzufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate în care se află, pune în pericol drepturile nudului proprietar.

 

Numirea administratorului

 

Art. 727. - (1) Dacă uzufructuarul nu poate oferi o garanţie, instanţa, la cererea nudului proprietar, va numi un administrator al imobilelor şi va dispune ca fructele civile încasate şi sumele ce reprezintă contravaloarea fructelor naturale şi industriale percepute să fie depuse la o instituţie de credit aleasă de părţi. În acest caz, uzufructuarul va încasa numai dobânzile aferente.

(2) Nudul proprietar poate cere vânzarea bunurilor ce se uzează prin folosinţă şi depunerea sumelor la o instituţie de credit aleasă de părţi. Dobânzile produse în cursul uzufructului revin uzufructuarului.

(3) Cu toate acestea, uzufructuarul va putea cere să îi fie lăsate o parte din bunurile mobile necesare folosinţei sale sau familiei sale, cu obligaţia de a le restitui la stingerea uzufructului.

 

Întârzierea în depunerea garanţiei

 

Art. 728. - Întârzierea în depunerea garanţiei nu afectează dreptul uzufructuarului de a percepe fructele care i se cuvin de la data constituirii uzufructului.

 

Modul de suportare a reparaţiilor de către uzufructuar şi nudul proprietar

 

Art. 729. - (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaţiile de întreţinere a bunului.

(2) Reparaţiile mari sunt în sarcina nudului proprietar.

(3) Sunt reparaţii mari acelea ce au ca obiect o parte importantă din bun şi care implică o cheltuială excepţională, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea construcţiilor privind structura de rezistenţă, zidurile interioare şi/sau exterioare, acoperişul, instalaţiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la înlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic în ansamblul său.

(4) Reparaţiile mari sunt în sarcina uzufructuarului atunci când sunt determinate de neefectuarea reparaţiilor de întreţinere.

 

Efectuarea reparaţiilor mari

 

Art. 730. - (1) Uzufructuarul este obligat să îl înştiinţeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaţiilor mari.

(2) Atunci când nudul proprietar nu efectuează la timp reparaţiile mari, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea lor până la sfârşitul anului în curs, actualizată la data plăţii.

 

Distrugerile datorate vechimii ori cazului fortuit

 

Art. 731. - Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sunt obligaţi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori dintr-un caz fortuit.

 

Uzufructul cu titlu particular

 

Art. 732. - Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar dacă le va plăti, are acţiune contra nudului proprietar.

 

Suportarea sarcinilor şi a cheltuielilor în caz de litigiu

 

Art. 733. - (1) Uzufructuarul suportă toate sarcinile şi cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.

(2) Dacă bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt plătite de uzufructuar.

 

Înştiinţarea nudului proprietar

 

Art. 734. - Uzufructuarul este obligat să aducă de îndată la cunoştinţa nudului proprietar orice uzurpare a fondului şi orice contestare a dreptului de proprietate, sub sancţiunea obligării la plata de daune-interese.

 

Suportarea sarcinilor şi a cheltuielilor proprietăţii

 

Art. 735. - (1) Cheltuielile şi sarcinile proprietăţii revin nudului proprietar.

(2) Atunci când sarcinile şi cheltuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar, nudul proprietar este obligat la rambursarea acestora, iar când uzufructul este cu titlu oneros, nudul proprietar datorează acestuia şi dobânda legală.

 

Obligaţiile în caz de pieire a turmei

 

Art. 736. - (1) Dacă turma dată în uzufruct a pierit în întregime din cauze neimputabile uzufructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora.

(2) Dacă turma nu a pierit în întregime, uzufructuarul este obligat să înlocuiască animalele pierite cu cele de prăsilă.

 

§3. Dispoziţii speciale

 

Opozabilitatea uzufructului asupra creanţelor

 

Art. 737. - Uzufructul asupra unei creanţe este opozabil terţilor în aceleaşi condiţii ca şi cesiunea de creanţă şi cu îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

 

Drepturile şi obligaţiile în cazul uzufructului asupra creanţelor

 

Art. 738. - (1) Uzufructuarul are dreptul să încaseze capitalul şi să perceapă dobânzile creanţei şi să îndeplinească toate actele necesare pentru conservarea ori încasarea dobânzilor. Titularul dreptului de creanţă poate face toate actele de dispoziţie care nu aduc atingere drepturilor uzufructuarului.

(2) După plata creanţei, uzufructul continuă asupra capitalului, cu obligaţia uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului.

(3) Uzufructuarul suportă toate cheltuielile şi sarcinile referitoare la dobânzi.

 

Uzufructul rentei viagere

 

Art. 739. - Uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata uzufructului său, veniturile dobândite zi cu zi. Acesta va fi obligat numai la restituirea veniturilor încasate cu anticipaţie.

 

Dreptul de a spori capitalul

 

Art. 740. - (1) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar fi cel de a dobândi valori mobiliare, aparţine nudului proprietar, iar uzufructuarul are numai dreptul de a exercita uzufructul asupra bunurilor astfel dobândite.

(2) Dacă nudul proprietar cedează dreptul său, bunul dobândit în urma înstrăinării este predat uzufructuarului, care va da socoteală la sfârşitul uzufructului.

 

Dreptul de vot

 

Art. 741. - (1) Dreptul de vot aferent unei acţiuni sau altei valori mobiliare, unei părţi indivize, unei cote-părţi din dreptul de proprietate sau oricărui alt bun aparţine uzufructuarului.

(2) Cu toate acestea, aparţine nudului proprietar votul care are ca efect modificarea substanţei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul deţinut în coproprietate, ori schimbarea destinaţiei acestui bun sau încetarea societăţii, reorganizarea ori încetarea persoanei juridice sau, după caz, a unei întreprinderi.

(3) Repartizarea exercitării dreptului de vot în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) nu este opozabilă terţilor, afară de cazul în care aceştia au cunoscut-o în mod expres.

 

Dreptul la dividende

 

Art. 742. - Dividendele a căror distribuire a fost aprobată, în condiţiile legii, de adunarea generală în timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilită prin hotărârea adunării generale.

 

Obligaţia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzufructuar

 

Art. 743. - (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente masei patrimoniale sau părţii din masa patrimonială date în uzufruct, nudul proprietar trebuie să restituie sumele avansate, la stingerea uzufructului, fără nicio dobândă.

(2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. (1), nudul proprietar poate, la alegere, să le plătească el însuşi sau să vândă o parte suficientă din bunurile date în uzufruct. Dacă însă nudul proprietar plăteşte aceste datorii, uzufructuarul datorează dobânzi pe toata durata uzufructului.

(3) Legatarul uzufructului universal ori cu titlu universal este obligat să achite, în proporţie cu obiectul uzufructului şi fără niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular având ca obiect obligaţii de întreţinere sau, după caz, rente viagere.

 

Dreptul creditorilor asupra bunurilor uzufructului

 

Art. 744. - Dacă plata datoriilor nu se va face în modul prevăzut la art. 743, creditorii pot să urmărească bunurile date în uzufruct.

 

Uzufructul fondului de comerţ

 

Art. 745. - În lipsă de stipulaţie contrară, uzufructuarul unui fond de comerţ nu poate să dispună de bunurile ce îl compun. În situaţia în care dispune de aceste bunuri are obligaţia de a le înlocui cu altele similare şi de valoare egală.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Stingerea uzufructului

 

Cazurile de stingere a uzufructului

 

Art. 746. - (1) Uzufructul se stinge pe cale principală prin:

a) moartea uzufructuarului ori, după caz, încetarea personalităţii juridice;

b) ajungerea la termen;

c) consolidare, atunci când calitatea de uzufructuar şi de nud proprietar se întrunesc în aceeaşi persoană;

d) renunţarea la uzufruct;

e) neuzul timp de 10 de ani sau, după caz, timp de 2 ani în cazul uzufructului unei creanţe.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 72. - Dispoziţiile art. 746 alin. (1) lit. e) din Codul civil se aplică drepturilor de uzufruct constituite ulterior intrării în vigoare a Codului civil.

(2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, după caz, încetarea existenţei juridice a uzufructuarului chiar dacă termenul nu s-a împlinit.

(3) În cazul imobilelor sunt aplicabile dispoziţiile în materie de carte funciară.

 

Stingerea uzufructului în caz de abuz de folosinţă

 

Art. 747. - (1) Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci când uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului, aduce stricăciuni acestuia ori îl lasă să se degradeze.

(2) Creditorii uzufructuarului pot interveni în proces pentru conservarea drepturilor lor; ei se pot angaja să repare stricăciunile şi pot oferi garanţii pentru viitor.

(3) Instanţa poate dispune, după împrejurări, fie stingerea uzufructului, fie preluarea folosinţei bunului de către nudul proprietar, cu obligaţia acestuia de a plăti uzufructuarului o rentă pe durata uzufructului. Când bunul este imobil, pentru garantarea rentei, instanţa poate dispune înscrierea unei ipoteci în cartea funciară.

+ Punere în aplicare Art. 747. prin Lege 71/2011 :

Art. 73. - Dispoziţiile art. 747 din Codul civil sunt aplicabile şi în cazul uzufructului constituit anterior intrării în vigoare a Codului civil, dacă abuzul de folosinţă este săvârşit ulterior acestei date.

 

Stingerea uzufructului în caz de pieire a bunului

 

Art. 748. - (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime dintr-un caz fortuit. Când bunul a fost distrus în parte, uzufructul continuă asupra părţii rămase.

(2) În toate cazurile, uzufructul va continua asupra despăgubirii plătite de terţ sau, după caz, asupra indemnizaţiei de asigurare, dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. Dispoziţiile art. 712 se aplică în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 74. - Dispoziţiile art. 748 alin. (2) din Codul civil se aplică în toate cazurile în care bunul a fost distrus ulterior intrării în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare CAPITOLUL II prin Lege 71/2011 :

Art. 69. - Drepturile de uzufruct în fiinţă şi după intrarea în vigoare a Codului civil se exercită potrivit dispoziţiilor acestuia, dacă nu se prevede altfel prin prezenta lege.

 

CAPITOLUL III
  Uzul şi abitaţia

 

Dreptul de uz

 

Art. 749. - Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia şi de a-i culege fructele naturale şi industriale numai pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

 

Dreptul de abitaţie

 

Art. 750. - Titularul dreptului de abitaţie are dreptul de a locui în locuinţa nudului proprietar împreună cu soţul şi copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în întreţinere.

 

Constituirea uzului şi a abitaţiei

 

Art. 751. - Uzul şi abitaţia se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevăzute de lege.

 

Limitele dreptului de uz şi abitaţie

 

Art. 752. - Dreptul de uz ori de abitaţie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau, după caz, arendat.

 

Obligaţia uzuarului şi a titularului dreptului de abitaţie

 

Art. 753. - (1) Dacă titularul dreptului de uz sau de abitaţie este îndreptăţit să perceapă toate fructele naturale şi industriale produse de bun ori, după caz, să ocupe întreaga locuinţă, este dator să plătească toate cheltuielile de cultură şi reparaţiile de întreţinere întocmai ca şi uzufructuarul.

(2) Dacă titularul dreptului de uz sau de abitaţie nu este îndreptăţit să perceapă decât o parte din fructe ori să ocupe decât o parte din locuinţă, va suporta cheltuielile de cultură sau de întreţinere în proporţie cu partea de care se foloseşte.

 

Alte dispoziţii aplicabile

 

Art. 754. - Dispoziţiile prezentului capitol se completează, în mod corespunzător, cu cele privitoare la uzufruct.

 

CAPITOLUL IV
  Servituţile

 

SECŢIUNEA 1
  Dispoziţii generale

 

Noţiune

 

Art. 755. - (1) Servitutea este sarcina care grevează un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.

(2) Utilitatea rezultă din destinaţia economică a fondului dominant sau constă într-o sporire a confortului acestuia.

 

Constituirea servituţii

 

Art. 756. - Servitutea se poate constitui în temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispoziţiile în materie de carte funciară rămânând aplicabile.

 

Acţiunea confesorie de servitute

 

Art. 757. - Dispoziţiile art. 696 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

 

Constituirea servituţii în vederea utilităţii viitoare

 

Art. 758. - Servitutea se poate constitui în vederea unei utilităţi viitoare a fondului dominant.

 

Obligaţiile în sarcina proprietarului fondului aservit

 

Art. 759. - (1) Prin actul de constituire se pot impune în sarcina proprietarului fondului aservit anumite obligaţii pentru asigurarea uzului şi utilităţii fondului dominant.

(2) În acest caz, sub condiţia notării în cartea funciară, obligaţia se transmite dobânditorilor subsecvenţi ai fondului aservit.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 202. - (1) Obligaţiile care incumbă proprietarului fondului aservit pentru asigurarea uzului şi utilităţii fondului dominant conform art. 759 din Codul civil se notează în cartea funciară în baza înscrisului autentic de constituire a servituţii ori în baza hotărârii judecătoreşti definitive. Notarea astfel efectuată va fi păstrată chiar dacă, ulterior, dreptul de proprietate asupra fondului dominant sau asupra fondului aservit este intabulat în beneficiul unor alte persoane.

(2) Notarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se va face doar dacă este intabulat şi dreptul de servitute corespunzător.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se va putea radia, la cerere, dacă se radiază intabularea dreptului de servitute.

 

Servituţile aparente şi neaparente

 

Art. 760. - (1) Servituţile sunt aparente sau neaparente.

(2) Servituţile aparente sunt acelea a căror existenţă este atestată de un semn vizibil de servitute, cum ar fi o uşă, o fereastră, un apeduct.

(3) Servituţile neaparente sunt acelea a căror existenţă nu este atestată de vreun semn vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumită înălţime.

 

Servituţile continue şi necontinue

 

Art. 761. - (1) Servituţile sunt continue sau necontinue.

(2) Servituţile continue sunt acelea al căror exerciţiu este sau poate fi continuu fără a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi.

(3) Servituţile necontinue sunt acelea pentru a căror existenţă este necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.

 

Servituţile pozitive şi negative

 

Art. 762. - (1) Servituţile sunt pozitive sau negative.

(2) Servituţile pozitive sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercită o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de trecere.

(3) Servituţile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat să se abţină de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului său de proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi.

 

Dobândirea servituţii prin uzucapiune

 

Art. 763. - Prin uzucapiune tabulară poate fi dobândită orice servitute, iar prin uzucapiune extratabulară pot fi dobândite numai servituţile pozitive.

 

Alte dispoziţii aplicabile

 

Art. 764. - Modul de exerciţiu al servituţii se dobândeşte în aceleaşi condiţii ca şi dreptul de servitute.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Drepturile şi obligaţiile proprietarilor

 

Regulile privind exercitarea şi conservarea servituţii

 

Art. 765. - (1) În lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate măsurile şi poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrările pentru a exercita şi conserva servitutea.

(2) Cheltuielile legate de conservarea acestor lucrări revin celor 2 proprietari, proporţional cu avantajele pe care le obţin, în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciţiul servituţii sunt necesare şi profită inclusiv fondului aservit.

 

Exonerarea de răspundere

 

Art. 766. - În toate cazurile în care cheltuielile lucrărilor necesare pentru exercitarea şi conservarea servituţilor revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de obligaţie renunţând la dreptul de proprietate asupra fondului aservit în întregime sau asupra părţii din fondul aservit necesare pentru exercitarea servituţii în favoarea proprietarului fondului dominant. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

 

Schimbarea locului de exercitare a servituţii

 

Art. 767. - (1) Proprietarul fondului aservit este obligat să se abţină de la orice act care limitează ori împiedică exerciţiul servituţii. Astfel, el nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituţii în alt loc.

(2) Dacă are un interes serios şi legitim, proprietarul fondului aservit va putea schimba locul prin care se exercită servitutea în măsura în care exercitarea servituţii rămâne la fel de comodă pentru proprietarul fondului dominant.

 

Obligaţia de a nu agrava situaţia fondului aservit

 

Art. 768. - Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situaţia fondului aservit şi nu poate produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servituţii.

 

Exercitarea servituţii în caz de împărţire a fondurilor

 

Art. 769. - (1) Dacă fondul dominant se împarte, servitutea va putea fi exercitată pentru uzul şi utilitatea fiecărei părţi, fără ca situaţia fondului aservit să poată fi agravată.

(2) Dacă fondul aservit se împarte, servitutea se poate exercita, pentru uzul şi utilitatea fondului dominant, pe toate părţile rezultate din împărţire, sub rezerva prevederilor art. 768.

(3) Cu toate acestea, dacă servitutea este exercitată pentru uzul şi utilitatea exclusivă a uneia dintre părţile despărţite din fondul dominant ori nu se poate exercita decât pe una dintre părţile despărţite din fondul aservit, servitutea asupra celorlalte părţi se stinge.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Stingerea servituţilor

 

Cauzele de stingere a servituţilor

 

Art. 770. - (1) Servituţile se sting pe cale principală prin radierea lor din cartea funciară pentru una dintre următoarele cauze:

a) consolidarea, atunci când ambele fonduri ajung să aibă acelaşi proprietar;

b) renunţarea proprietarului fondului dominant;

c) ajungerea la termen;

d) răscumpărarea;

e) imposibilitatea definitivă de exercitare;

f) neuzul timp de 10 de ani;

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

Art. 75. - Dispoziţiile art. 770 alin. (1) lit. f) din Codul civil se aplică numai drepturilor de servitute constituite ulterior intrării în vigoare a Codului civil.

g) dispariţia oricărei utilităţi a acestora.

(2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, dacă servitutea este contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat.

 

Stingerea servituţii prin neuz

 

Art. 771. - (1) Termenul de 10 de ani prevăzut la art. 770 alin. (1) lit. f) curge de la data ultimului act de exerciţiu al servituţilor necontinue ori de la data primului act contrar servituţilor continue.

(2) Exercitarea servituţii de către un coproprietar ori de către uzufructuar profită şi celorlalţi coproprietari, respectiv nudului proprietar.

 

Răscumpărarea servituţii de trecere

 

Art. 772. - (1) Servitutea de trecere va putea fi răscumpărată de proprietarul fondului aservit dacă există o disproporţie vădită între utilitatea care o procură fondului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată fondului aservit.

(2) În caz de neînţelegere între părţi, instanţa poate suplini consimţământul proprietarului fondului dominant. La stabilirea preţului de răscumpărare, instanţa va ţine cont de vechimea servituţii şi de schimbarea valorii celor două fonduri.

 

TITLUL IV
  Fiducia

 

Noţiune

 

Art. 773. - Fiducia este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor.

 

Izvoarele fiduciei

 

Art. 774. - (1) Fiducia este stabilită prin lege sau prin contract încheiat în formă autentică. Ea trebuie să fie expresă.

(2) Legea în temeiul căreia este stabilită fiducia se completează cu dispoziţiile prezentului titlu, în măsura în care nu cuprinde dispoziţii contrare.

 

Interdicţia liberalităţii indirecte

 

Art. 775. - Contractul de fiducie este lovit de nulitate absolută dacă prin el se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului.

 

Părţile contractului de fiducie

 

Art. 776. - (1) Orice persoană fizică sau juridică poate fi constituitor în contractul de fiducie.

(2) Pot avea calitatea de fiduciari în acest contract numai instituţiile de credit, societăţile de investiţii şi de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de asigurare şi de reasigurare legal înfiinţate.

(3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici şi avocaţii, indiferent de forma de exercitare a profesiei.

 

Beneficiarul fiduciei

 

Art. 777. - Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terţă persoană.

 

Reprezentarea intereselor constituitorului

 

Art. 778. - În absenţa unei stipulaţii contrare, constituitorul poate, în orice moment, să desemneze un terţ care să îi reprezinte interesele în executarea contractului şi care să îi exercite drepturile născute din contractul de fiducie.

 

Conţinutul contractului de fiducie

 

Art. 779. - Contractul de fiducie trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii absolute:

a) drepturile reale, drepturile de creanţă, garanţiile şi orice alte drepturi patrimoniale transferate;

b) durata transferului, care nu poate depăşi 33 de ani începând de la data încheierii sale;

c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;

d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;

e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puţin regulile care permit determinarea acestora;

f) scopul fiduciei şi întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor.

 

Înregistrarea fiscală

 

Art. 780. - (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de fiducie şi modificările sale trebuie să fie înregistrate la cererea fiduciarului, în termen de o lună de la data încheierii acestora, la organul fiscal competent să administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului.

(2) Când masa patrimonială fiduciară cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt înregistrate, în condiţiile prevăzute de lege, sub aceeaşi sancţiune, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ- teritoriale în raza cărora se află imobilul, dispoziţiile de carte funciară rămânând aplicabile.

(3) Desemnarea ulterioară a beneficiarului, în cazul în care acesta nu este precizat chiar în contractul de fiducie, trebuie să fie făcută, sub aceeaşi sancţiune, printr-un act scris înregistrat în aceleaşi condiţii.

(4) Dacă pentru transmiterea unor drepturi este necesară îndeplinirea unor cerinţe speciale de formă, se va încheia un act separat cu respectarea cerinţelor legale. În aceste cazuri, lipsa înregistrării fiscale atrage aplicarea sancţiunilor administrative prevăzute de lege.

+ Punere în aplicare Art. 780. prin Ordin 1985/2012 :

ANEXA Nr. 1

Procedura de înregistrare a contractelor de fiducie

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor care, potrivit prevederilor art. 780 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, deţin calitatea de fiduciar şi au obligaţia de a înregistra contractele de fiducie şi modificările acestora la organul fiscal competent.

2. Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe contribuabilii care deţin calitatea de fiduciar.

3.

(1) Contribuabilul care deţine calitatea de fiduciar, denumit în continuare fiduciar, depune, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de fiducie, la organul fiscal competent "Declaraţia de înregistrare a contractelor de fiducie", cod 14.13.01.43, prevăzută la anexa nr. 3 la ordin, însoţită de contractul de fiducie, în original şi copie.

(2) Declaraţia se completează în două exemplare, din care originalul se depune la organul fiscal competent, iar copia se păstrează de fiduciar.

(3) Organul fiscal certifică conformitatea copiei contractului de fiducie cu originalul şi restituie fiduciarului originalul.

(4) În cazul în care fiduciarul depune declaraţia prevăzută la alin. (1) prin poştă, cu confirmare de primire, aceasta va fi însoţită de o copie legalizată de pe contractul de fiducie.

4. Modificarea şi încetarea contractului de fiducie se înregistrează, de fiduciar, la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii, prin depunerea declaraţiei prevăzute la pct. 3 alin. (1), având bifată căsuţa "Modificare" sau "Încetare", după caz, din formular, însoţită de documentele justificative.

5.

(1) Data înregistrării contractelor de fiducie, a modificărilor ulterioare şi a încetării acestora, la organul fiscal competent, este data depunerii acestora la registratura organului fiscal competent sau data poştei, după caz.

(2) În cazul contractelor de fiducie/modificărilor ulterioare/încetării, înregistrate direct la registratura organului fiscal competent, dovada înregistrării o constituie copia declaraţiei prevăzute la pct. 3 alin. (1), având înscrise numărul şi data înregistrării la organul fiscal.

(3) În cazul contractelor de fiducie/modificărilor ulterioare/încetării, transmise prin poştă, cu confirmare de primire, dovada înregistrării la organul fiscal competent o constituie copia declaraţiei prevăzute la pct. 3 alin. (1), însoţită de confirmarea de primire semnată de reprezentantul organului fiscal competent.

6. Declaraţia şi documentele depuse de fiduciar se arhivează la dosarul fiscal al acestuia.

7. Organul fiscal competent organizează evidenţa contractelor de fiducie într-un Registru al contractelor de fiducie, care se conduce informatizat, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură.

8. Înregistrarea în Registrul contractelor de fiducie se efectuează în maximum 5 zile de la data depunerii contractelor de fiducie.

9. Registrul contractelor de fiducie se gestionează la nivelul organelor fiscale competente, cu ajutorul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie de către Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

ANEXĂ la Procedura de înregistrare a contractelor de fiducie

REGISTRUL CONTRACTELOR DE FIDUCIE

Nr. crt. Număr de înregistrare Date de identificare a fiduciarului Date despre contractul de fiducie
Contractul de fiducie iniţial Modificări ale contractului de fiducie Încetarea contractului de fiducie
Denumirea Codul de identificare fiscală Numărul Data Numărul Data Numărul Data
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

 

*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

a

 

Opozabilitatea fiduciei

 

Art. 781. - (1) Fiducia este opozabilă terţilor de la data menţionării sale în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

(2) Înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garanţiilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face şi în cartea funciară, pentru fiecare drept în parte.

 

Precizarea calităţii fiduciarului

 

Art. 782. - (1) Când fiduciarul acţionează în contul masei patrimoniale fiduciare, el poate să facă menţiune expresă în acest sens, cu excepţia cazurilor în care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie.

(2) De asemenea, când masa patrimonială fiduciară cuprinde drepturi a căror transmitere este supusă publicităţii, în registrul de publicitate fiduciarul poate solicita să se menţioneze denumirea fiduciarului şi calitatea în care acţionează.

(3) În toate cazurile în care constituitorul sau beneficiarul solicită acest lucru în conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui să îşi precizeze calitatea în care acţionează. În caz contrar, dacă actul este păgubitor pentru constituitor, se va considera că actul a fost încheiat de fiduciar în nume propriu.

 

Obligaţia de a da socoteală

 

Art. 783. - Contractul de fiducie trebuie să cuprindă condiţiile în care fiduciarul dă socoteală constituitorului cu privire la îndeplinirea obligaţiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie să dea socoteală, la intervale precizate în contractul de fiducie, beneficiarului şi reprezentantului constituitorului, la cererea acestora.

 

Puterile şi remunerarea fiduciarului

 

Art. 784. - (1) În raporturile cu terţii, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acţionând ca un veritabil şi unic titular al drepturilor în cauză, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că terţii aveau cunoştinţă de limitarea acestor puteri.

(2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit înţelegerii părţilor, iar în lipsa acesteia, potrivit regulilor care cârmuiesc administrarea bunurilor altuia.

 

Insolvenţa fiduciarului

 

Art. 785. - Deschiderea procedurii insolvenţei împotriva fiduciarului nu afectează masa patrimonială fiduciară.

 

Limitarea răspunderii în funcţie de separaţia maselor patrimoniale

 

Art. 786. - (1) Bunurile din masa patrimonială fiduciară pot fi urmărite, în condiţiile legii, de titularii de creanţe născute în legătură cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garanţie reală asupra bunurilor acestuia şi a cărei opozabilitate este dobândită, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urmărire poate fi exercitat şi de ceilalţi creditori ai constituitorului, însă numai în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a acţiunii prin care a fost desfiinţat sau a devenit inopozabil, în orice mod, cu efect retroactiv, contractul de fiducie.

(2) Titularii creanţelor născute în legătură cu bunurile din masa patrimonială fiduciară nu pot urmări decât aceste bunuri, cu excepţia cazului în care, prin contractul de fiducie, s-a prevăzut obligaţia fiduciarului sau/şi a constituitorului de a răspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. În acest caz, va fi urmărit mai întâi activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, dacă este necesar, bunurile fiduciarului sau/şi ale constituitorului, în limita şi în ordinea prevăzute în contractul de fiducie.

 

Răspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate

 

Art. 787. - Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul răspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse în patrimoniul său.

 

Înlocuirea fiduciarului

 

Art. 788. - (1) Dacă fiduciarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile sau pune în pericol interesele care i-au fost încredinţate, constituitorul, reprezentantul său sau beneficiarul poate cere în justiţie înlocuirea fiduciarului.

(2) Până la soluţionarea cererii de înlocuire, constituitorul, reprezentantul său sau, în lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. În cazul în care constituitorul, reprezentantul său sau beneficiarul desemnează concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea făcută de constituitorul ori de reprezentantul său legal.

(3) Mandatul administratorului provizoriu încetează în momentul înlocuirii fiduciarului sau în momentul respingerii definitive a cererii de înlocuire. Soluţionarea cererii de înlocuire a fiduciarului se realizează de urgenţă şi cu precădere.

(4) Numirea noului fiduciar şi a administratorului provizoriu poate fi dispusă de instanţa de judecată numai cu acordul acestora.

(5) În cazul în care instanţa de judecată a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractul de fiducie.

(6) Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate să înregistreze această modificare a fiduciei, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 780 şi 781. Înlocuirea fiduciarului se produce numai după această înregistrare.

 

Denunţarea, modificarea şi revocarea contractului de fiducie

 

Art. 789. - (1) Cât timp nu a fost acceptat de către beneficiar, contractul de fiducie poate fi denunţat unilateral de către constituitor.

(2) După acceptarea de către beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de către părţi ori denunţat unilateral de către constituitor decât cu acordul beneficiarului sau, în absenţa acestuia, cu autorizarea instanţei judecătoreşti.

 

Încetarea contractului de fiducie

 

Art. 790. - (1) Contractul de fiducie încetează prin împlinirea termenului sau prin realizarea scopului urmărit când aceasta intervine înainte de împlinirea termenului.

(2) El încetează, de asemenea, în cazul în care toţi beneficiarii renunţă la fiducie, iar în contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare într-o asemenea situaţie. Declaraţiile de renunţare sunt supuse aceloraşi formalităţi de înregistrare ca şi contractul de fiducie. Încetarea se produce la data finalizării formalităţilor de înregistrare pentru ultima declaraţie de renunţare.

(3) Contractul de fiducie încetează şi în momentul în care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva fiduciarului sau în momentul în care se produc, potrivit legii, efectele reorganizării persoanei juridice.

 

Efectele încetării contractului de fiducie

 

Art. 791. - (1) Când contractul de fiducie încetează, masa patrimonială fiduciară existentă în acel moment se transferă la beneficiar, iar în absenţa acestuia, la constituitor.

(2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare în patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai după plata datoriilor fiduciare.

 

TITLUL V
  Administrarea bunurilor altuia

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

Calitatea de administrator al bunurilor altuia

 

Art. 792. - (1) Persoana care este împuternicită, prin legat sau convenţie, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu îi aparţine are calitatea de administrator al bunurilor altuia.

(2) Împuternicirea prin legat produce efecte dacă este acceptată de administratorul desemnat.

(3) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oricărei administrări a bunurilor altuia, cu excepţia cazului în care legea, actul constitutiv sau împrejurările concrete impun aplicarea unui alt regim juridic de administrare.

(4) Administratorul persoană fizică trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu.

 

Remuneraţia administratorului

 

Art. 793. - (1) Cu excepţia cazului în care, potrivit legii, actului constitutiv sau înţelegerii ulterioare a părţilor ori împrejurărilor concrete, administrarea se realizează cu titlu gratuit, administratorul are dreptul la o remuneraţie stabilită prin actul constitutiv sau prin înţelegerea ulterioară a părţilor, prin lege ori, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. În acest ultim caz, se va ţine seama de uzanţe şi, în lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator.

(2) Persoana care acţionează fără a avea acest drept sau fără a fi autorizată în acest sens nu are dreptul la remuneraţie, rămânând aplicabile, dacă este cazul, regulile de la gestiunea de afaceri.

 

Domeniul de aplicare

 

Art. 794. - În absenţa unor dispoziţii legale speciale, prevederile prezentului titlu se aplică în toate cazurile de administrare a bunurilor altuia.

 

CAPITOLUL II
  Formele de administrare

 

SECŢIUNEA 1
  Administrarea simplă

 

Noţiune

 

Art. 795. - Persoana împuternicită cu administrarea simplă este ţinută să efectueze toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum şi actele utile pentru ca acestea să poată fi folosite conform destinaţiei lor obişnuite.

 

Atribuţiile administratorului

 

Art. 796. - (1) Cel împuternicit cu administrarea simplă este ţinut să culeagă fructele bunurilor şi să exercite drepturile aferente administrării acestora.

(2) Administratorul încasează creanţele administrate, eliberând în mod valabil chitanţele corespunzătoare, şi exercită drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are în administrare, precum dreptul de vot, de conversie şi de răscumpărare.

 

Menţinerea destinaţiei bunurilor

 

Art. 797. - Administratorul este obligat să continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere fără a schimba destinaţia acestora, cu excepţia cazului în care este autorizat de către beneficiar sau, în caz de împiedicare a acestuia, de către instanţa judecătorească.

 

Investirea sumelor de bani

 

Art. 798. - (1) Administratorul este obligat să investească sumele de bani aflate în administrarea sa în conformitate cu dispoziţiile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate sigure.

(2) Administratorul poate, totodată, să modifice investiţiile efectuate anterior dobândirii de către acesta a calităţii sale ori efectuate de el însuşi în calitate de administrator.

 

Autorizarea actelor de dispoziţie

 

Art. 799. - (1) Când administrarea are ca obiect un bun individual determinat, administratorul va putea să înstrăineze cu titlu oneros bunul sau să îl greveze cu o garanţie reală, atunci când este necesar pentru conservarea valorii bunului, achitarea datoriilor ori menţinerea modului de folosinţă potrivit destinaţiei obişnuite a bunului, numai cu autorizarea beneficiarului sau, în caz de împiedicare a acestuia ori în cazul în care acesta nu a fost încă determinat, a instanţei judecătoreşti.

(2) Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi înstrăinat fără această autorizare.

(3) Când administrarea are ca obiect o masă patrimonială sau un patrimoniu, administratorul poate să înstrăineze un bun individual determinat sau să îl greveze cu o garanţie reală ori de câte ori este necesar pentru buna administrare a universalităţii. În celelalte cazuri, este necesară autorizarea prealabilă a beneficiarului sau, după caz, a instanţei judecătoreşti.

(4) Încheierea actului de înstrăinare în lipsa autorizării prealabile cerute potrivit prezentului articol atrage, în cazul în care cauzează prejudicii, obligaţia de reparare integrală şi reprezintă motiv de înlocuire a administratorului.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Administrarea deplină

 

Atribuţiile administratorului

 

Art. 800. - Persoana împuternicită cu administrarea deplină este ţinută să conserve şi să exploateze în mod profitabil bunurile, să sporească patrimoniul sau să realizeze afectaţiunea masei patrimoniale, în măsura în care aceasta este în interesul beneficiarului.

 

Întinderea puterilor administratorului

 

Art. 801. - Pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor sale, administratorul va putea să înstrăineze, cu titlu oneros, bunurile sau să le greveze cu un drept real ori chiar să le schimbe destinaţia, precum şi să efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusiv orice formă de investiţie.

 

CAPITOLUL III
  Regimul juridic al administrării

 

SECŢIUNEA 1
  Obligaţiile administratorului faţă de beneficiar

 

Limitele răspunderii administratorului

 

Art. 802. - (1) Administratorul bunurilor altuia acţionează numai în limitele puterilor ce îi sunt conferite şi este ţinut, în exercitarea atribuţiilor sale, să respecte obligaţiile ce îi incumbă potrivit legii, actului constitutiv sau înţelegerii ulterioare a părţilor.

(2) Administratorul nu va fi răspunzător pentru pieirea bunurilor pricinuită de forţa majoră, vechimea sau natura perisabilă a bunurilor ori de folosirea obişnuită şi autorizată a acestora.

 

Obligaţia de diligenţă, onestitate şi loialitate

 

Art. 803. - (1) Administratorul trebuie să acţioneze cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale.

(2) Administratorul trebuie, totodată, să acţioneze cu onestitate şi loialitate în vederea realizării optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urmărit.

 

Evitarea conflictului de interese

 

Art. 804. - (1) Administratorul nu îşi poate exercita atribuţiile în interesul său propriu sau al unei terţe persoane.

(2) Administratorul este obligat să evite apariţia unui conflict între interesul său propriu şi obligaţiile sale de administrator.

(3) În măsura în care administratorul însuşi este şi beneficiar, acesta este ţinut să îşi exercite atribuţiile în interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament egal interesului său şi celui al celorlalţi beneficiari.

 

Anunţarea conflictului de interese

 

Art. 805. - Administratorul este obligat să îl anunţe de îndată pe beneficiar despre orice interes pe care l-ar avea într-o anumită activitate şi care este de natură să îl pună într-o situaţie de conflict de interese, precum şi drepturile pe care le-ar putea invoca împotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicând, după caz, natura şi valoarea drepturilor respective, cu excepţia intereselor şi drepturilor născute din actul constitutiv al administrării.

 

Interdicţia dobândirii de drepturi în legătură cu bunurile administrate

 

Art. 806. - (1) În timpul exercitării calităţii sale, administratorul nu va putea deveni parte la niciun contract având ca obiect bunurile administrate sau să dobândească, altfel decât prin succesiune, orice fel de drepturi asupra bunurilor respective sau împotriva beneficiarului.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), administratorul va putea încheia actele menţionate, cu împuternicirea expresă a beneficiarului sau, în caz de împiedicare a acestuia sau în cazul în care acesta nu a fost încă determinat, a instanţei judecătoreşti.

 

Separaţia bunurilor administrate

 

Art. 807. - Administratorul este obligat să ţină o evidenţă a bunurilor sale proprii distinctă de cea a bunurilor preluate în administrare. Această obligaţie subzistă şi în cazul în care, la preluarea bunurilor beneficiarului administrării, nu a fost întocmit un inventar.

 

Interdicţia folosirii bunurilor administrate în interes propriu

 

Art. 808. - În absenţa acordului beneficiarului sau a împuternicirii conferite prin lege, prin actul constitutiv ori prin înţelegerea ulterioară a părţilor, administratorul este obligat a nu folosi în propriul său avantaj bunurile administrate, precum şi datele sau informaţiile care îi parvin în virtutea administrării.

 

Interdicţia actelor de dispoziţie cu titlu gratuit

 

Art. 809. - Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de bunurile sau drepturile care îi sunt încredinţate, cu excepţia cazului în care interesul unei bune administrări o impune.

 

Dreptul de a reprezenta în justiţie

 

Art. 810. - Administratorul poate sta în justiţie pentru orice cerere sau acţiune referitoare la administrarea bunurilor şi poate interveni în orice cerere sau acţiune având drept obiect bunurile administrate.

 

Imparţialitatea administratorului

 

Art. 811. - Dacă există mai mulţi beneficiari, concomitenţi sau succesivi, administratorul este ţinut să acţioneze cu imparţialitate, ţinând cont de drepturile şi interesele fiecăruia dintre ei.

 

Atenuarea răspunderii administratorului

 

Art. 812. - În aprecierea limitelor răspunderii administratorului şi a despăgubirilor datorate de acesta, instanţa judecătorească va putea reduce întinderea acestora, ţinând cont de circumstanţele asumării administrării sau de caracterul gratuit al serviciului administratorului.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Obligaţiile administratorului şi ale beneficiarului în raporturile cu terţii

 

Răspunderea personală a administratorului

 

Art. 813. - (1) Administratorul care, în limitele puterilor conferite, îşi asumă obligaţii în numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimonială fiduciară, nu va fi ţinut personal răspunzător faţă de terţii contractanţi.

(2) Administratorul este personal răspunzător faţă de terţii cu care contractează dacă se obligă în nume propriu, sub rezerva drepturilor deţinute de aceştia împotriva beneficiarului sau, după caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonială fiduciară.

 

Răspunderea personală a administratorului în cazul depăşirii puterilor conferite

 

Art. 814. - Administratorul care îşi depăşeşte puterile este ţinut personal faţă de terţii cu care a contractat, în măsura în care aceştia nu au cunoscut faptul depăşirii puterilor ori beneficiarul nu a ratificat în mod expres sau tacit actul încheiat de administrator cu depăşirea puterilor conferite.

 

Depăşirea puterilor încredinţate mai multor persoane

 

Art. 815. - (1) Se consideră o depăşire a puterilor conferite fapta administratorului de a exercita în mod individual atribuţiile pe care trebuie să le exercite împreună cu altcineva.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu constituie o încălcare a puterilor exercitarea acestora într-un mod mai avantajos decât acela care îi era impus prin actul de împuternicire.

 

Limitarea răspunderii beneficiarului faţă de terţi

 

Art. 816. - (1) Beneficiarul răspunde faţă de terţi pentru prejudiciile pricinuite în mod culpabil de administrator în exercitarea atribuţiilor sale numai până la concurenţa câştigului obţinut.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, în cazul masei patrimoniale fiduciare.

 

Administratorul aparent

 

Art. 817. - Orice persoană care, având capacitate deplină de exerciţiu, creează aparenţa despre o altă persoană că este administratorul bunurilor sale va fi ţinută de toate contractele pe care această din urmă persoană le încheie cu terţii de bună- credinţă.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Inventar, garanţii şi asigurare

 

Izvorul obligaţiei privind inventarul, garanţiile şi asigurarea

 

Art. 818. - (1) Administratorul nu este obligat să facă inventarul, să subscrie o poliţă de asigurare sau să furnizeze o altă garanţie pentru buna executare a îndatoririlor sale, în absenţa unei clauze a actului constitutiv, a înţelegerii ulterioare a părţilor, a unei dispoziţii legale contrare sau a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate la cererea beneficiarului sau a oricărei persoane interesate.

(2) În cazul în care o asemenea obligaţie a fost stabilită în sarcina administratorului prin lege sau prin hotărâre judecătorească, administratorul va putea solicita instanţei judecătoreşti, pentru motive temeinice, să fie dispensat de îndeplinirea ei.

 

Criteriile pentru aprecierea motivelor temeinice

 

Art. 819. - (1) În soluţionarea cererilor prevăzute la art. 818, instanţa judecătorească va ţine seama de valoarea bunurilor, de situaţia părţilor, precum şi de alte circumstanţe.

(2) Instanţa nu va putea admite cererea de stabilire a obligaţiei administratorului privind inventarul, garanţiile sau asigurarea, dacă pe această cale s-ar încălca o clauză contrară din actul constitutiv sau din înţelegerea ulterioară a părţilor.

 

Cuprinsul inventarului

 

Art. 820. - (1) În cazurile în care administratorul este obligat să întocmească un inventar, acesta trebuie să cuprindă o enumerare completă a bunurilor încredinţate sau a conţinutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrării.

(2) Inventarul conţine, ori de câte ori este cazul:

a) datele de identificare a bunurilor imobile şi descrierea bunurilor mobile, cu indicarea valorii acestora, iar în cazul unei universalităţi de bunuri mobile, o identificare corespunzătoare a universalităţii respective;

b) identificarea sumelor de bani;

c) lista instrumentelor financiare.

(3) De asemenea, în cazul administrării unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor şi se încheie cu o recapitulaţie a activului şi pasivului.

(4) Administratorul are obligaţia să notifice beneficiarului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data şi locul întocmirii inventarului.

(5) Inventarul se întocmeşte fie prin înscris autentic, fie prin înscris sub semnătură privată cuprinzând data şi locul întocmirii şi semnat de autor şi de beneficiar, iar în absenţa acestuia din urmă, de 2 martori. Constatările cu privire la care beneficiarul nu a făcut obiecţiuni au deplină forţă probantă faţă de acesta din urmă.

 

Bunurile de uz personal

 

Art. 821. - În măsura în care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului sau, după caz, ale defunctului, în inventar se face o menţiune de ordin general cu privire la acestea, descriindu-se doar obiectele de îmbrăcăminte, înscrisurile personale, bijuteriile sau obiectele de uz curent a căror valoare individuală depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 100 euro.

 

Starea bunurilor indicate în inventar

 

Art. 822. - Bunurile indicate în inventar sunt prezumate a fi în bună stare la data întocmirii acestuia, cu excepţia cazului în care inventarul cuprinde o menţiune contrară agreată de beneficiar sau, în absenţa acordului beneficiarului, menţiunea este însoţită de un document doveditor.

 

Comunicarea şi contestarea inventarului

 

Art. 823. - (1) O copie a inventarului va fi predată de administrator persoanei care l-a desemnat şi beneficiarului, precum şi oricărei alte persoane interesate despre care acesta are cunoştinţă.

(2) Inventarul poate fi făcut public numai în cazurile şi potrivit procedurii prevăzute de lege.

(3) Orice persoană interesată poate contesta în justiţie inventarul sau oricare dintre menţiunile conţinute de acesta şi va putea solicita întocmirea unui nou inventar, cu participarea unui expert judiciar.

 

Asigurarea facultativă

 

Art. 824. - (1) Chiar în absenţa unei obligaţii stabilite prin lege, prin actul constitutiv sau prin înţelegerea părţilor ori prin hotărâre judecătorească, administratorul poate asigura bunurile încredinţate împotriva riscurilor obişnuite, precum furtul sau incendiul, pe cheltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.

(2) Administratorul poate subscrie totodată o poliţă de asigurare profesională pentru buna executare a obligaţiilor sale.

(3) Cheltuielile prilejuite de asigurarea prevăzută la alin. (2) sunt în sarcina beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar, în cazul în care administrarea este efectuată cu titlu gratuit.

 

SECŢIUNEA a 4-a
  Administrarea colectivă şi delegarea

 

Adoptarea hotărârilor

 

Art. 825. - În cazul în care sunt desemnate mai multe persoane în calitate de administratori, dacă legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, hotărârile se iau prin voinţa majorităţii acestora.

 

Adoptarea hotărârilor în situaţii speciale

 

Art. 826. - (1) Administratorii vor putea efectua în mod individual acte de conservare.

(2) În cazul în care nu se pot lua hotărâri în mod valabil din cauza opunerii constante a unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia vor putea fi făcute, în caz de urgenţă, cu autorizarea instanţei judecătoreşti.

(3) În măsura în care neînţelegerile dintre administratori persistă, iar administrarea este serios afectată, instanţa va putea dispune, la solicitarea oricărei persoane interesate, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hotărârilor;

b) repartizarea atribuţiilor între administratori;

c) conferirea votului decisiv, în caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori;

d) înlocuirea administratorului sau, după caz, a administratorilor cărora le este imputabilă situaţia creată.

 

Răspunderea solidară

 

Art. 827. - (1) Administratorii sunt răspunzători în mod solidar pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.

(2) Cu toate acestea, în cazul în care atribuţiile sunt repartizate prin lege, actul de desemnare sau hotărâre judecătorească, iar repartizarea a fost respectată, fiecare administrator este răspunzător doar pentru partea sa de administrare.

 

Prezumţia de aprobare a hotărârilor

 

Art. 828. - (1) Se prezumă că administratorul a aprobat toate hotărârile adoptate de ceilalţi administratori şi va răspunde pentru acestea în solidar cu ei în măsura în care nu s-a opus în momentul adoptării hotărârii şi nu a notificat această opoziţie beneficiarului într-un termen rezonabil.

(2) Se prezumă că administratorul a aprobat hotărârea adoptată în absenţa sa în măsura în care nu îşi face cunoscută opoziţia celorlalţi administratori şi beneficiarului într-un termen rezonabil de la data la care a luat cunoştinţă de hotărârea respectivă.

(3) Administratorul nu va răspunde în situaţia în care nu a putut, pentru motive temeinice, să notifice opoziţia sa în condiţiile alin. (1).

 

Delegarea

 

Art. 829. - (1) Administratorul îşi poate delega parţial atribuţiile sau poate împuternici un terţ să îl reprezinte la încheierea unui act determinat.

(2) Administratorul nu poate delega unei terţe persoane administrarea generală sau exerciţiul unei puteri discreţionare, cu excepţia cazului în care delegarea se face către un coadministrator.

(3) Administratorul răspunde pentru faptele celui substituit în măsura în care beneficiarul nu a autorizat în mod expres substituirea, iar în cazul în care autorizarea există, răspunde numai pentru lipsa de diligenţă în alegerea şi îndrumarea înlocuitorului.

 

Răspunderea reprezentantului administratorului

 

Art. 830. - (1) Actele prin care reprezentantul administratorului a încălcat prevederile actului de desemnare sau uzanţele sunt inopozabile beneficiarului.

(2) De asemenea, beneficiarul se poate îndrepta împotriva reprezentantului administratorului pentru prejudiciile suferite, chiar dacă era autorizat expres să încredinţeze reprezentarea.

 

SECŢIUNEA a 5-a
  Plasamentele considerate sigure

 

Categoriile de plasamente considerate sigure

 

Art. 831. - Sunt prezumate a fi sigure plasamentele stabilite periodic de Banca Naţională a României şi de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

___________

Pus în aplicare prin Regulament nr. 15/2011 începând cu 01.10.2011.

 

Limitele prudenţiale ale efectuării plasamentelor

 

Art. 832. - (1) Administratorul hotărăşte cu privire la efectuarea plasamentelor în funcţie de randament şi de creşterea estimată a valorii. Administratorul va căuta să realizeze un portofoliu diversificat, care să producă venituri fixe şi, respectiv, variabile, într-o proporţie stabilită în funcţie de conjunctura economică.

(2) Administratorul nu va putea achiziţiona mai mult de 5% din acţiunile aceleiaşi societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi nici nu va putea achiziţiona acţiuni, obligaţiuni sau alte valori mobiliare ale unei persoane juridice care nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a dividendelor ori dobânzilor sau acorda împrumuturi persoanei juridice respective.

___________

Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

 

Plasarea sumelor de bani

 

Art. 833. - (1) Administratorul va putea depozita sumele de bani care îi sunt încredinţate la o instituţie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament colectiv, în măsura în care depozitul este rambursabil la vedere sau în urma unui aviz de maximum 30 de zile.

(2) Administratorul va putea efectua totodată depuneri pe perioade mai lungi în măsura în care acestea sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar sau, după caz, de Fondul de protejare a asiguraţilor.

(3) În lipsa garanţiei prevăzute la alin. (2), administratorul nu va putea efectua depuneri pe perioade mai lungi, cu excepţia cazului în care instanţa îl autorizează în acest sens şi în conformitate cu regulile determinate de aceasta.

 

Menţinerea plasamentelor anterioare

 

Art. 834. - (1) Administratorul va putea menţine plasamentele existente la data preluării funcţiei chiar dacă acestea nu sunt considerate sigure.

(2) Administratorul va putea totodată să deţină valori mobiliare care le înlocuiesc pe cele deţinute anterior ca urmare a reorganizării, lichidării sau fuziunii persoanei juridice emitente.

 

Obligaţia de reparare a prejudiciului pentru plasamentele nesigure

 

Art. 835. - (1) Se prezumă că un administrator acţionează prudent dacă îşi îndeplineşte atribuţiile în conformitate cu prevederile prezentei secţiuni.

(2) Administratorul care efectuează un alt plasament decât cele menţionate la art. 831şi care nu a fost autorizat expres de către beneficiar va fi ţinut să repare prejudiciul rezultat fără a se ţine seama de existenţa vreunei culpe.

 

Obligaţia administratorului de a-şi arăta calitatea

 

Art. 836. - (1) Administratorul trebuie să indice calitatea sa şi persoana beneficiarului pentru plasamentele făcute în cursul administrării.

(2) În caz contrar, plasamentul şi profitul aferent vor reveni tot beneficiarului. Dacă plasamentele sunt nerentabile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate beneficiarului.

 

SECŢIUNEA a 6-a
  Repartiţia profiturilor şi a pierderilor

 

Repartiţia profitului şi a pierderilor

 

Art. 837. - (1) Repartiţia profitului şi a pierderilor între beneficiarul fructelor şi cel al capitalului se va realiza în conformitate cu prevederile actului constitutiv.

(2) În lipsa unei indicaţii exprese în act, repartiţia se face echitabil, ţinând seama de obiectul administrării, de circumstanţele care au dat naştere la administrare, precum şi de practicile contabile general acceptate.

 

Debitarea contului de venituri

 

Art. 838. - (1) Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentând următoarele cheltuieli şi alte cheltuieli de natură similară, în următoarea ordine:

a) impozitele şi taxele plătite, aferente bunurilor administrate;

b) jumătate din remuneraţia administratorului şi din cheltuielile rezonabile efectuate de acesta pentru administrarea comună a capitalului şi a dobânzilor;

c) primele de asigurare, costurile reparaţiilor minore, precum şi celelalte cheltuieli obişnuite ale administrării;

d) cheltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor şi jumătate din costurile prilejuite de descărcarea judiciară de gestiune, în măsura în care instanţa judecătorească nu dispune altfel;

e) costurile amortizării bunurilor, cu excepţia celor utilizate în scop personal de către beneficiar.

(2) Administratorul va putea repartiza cheltuielile importante pe o perioadă de timp rezonabilă, pentru a menţine veniturile la un nivel constant.

 

Debitarea contului de capital

 

Art. 839. - (1) Contul de capital se va debita cu sumele reprezentând cheltuieli care nu sunt trecute în debitul contului de venituri, precum cheltuielile referitoare la investiţiile de capital, înstrăinarea de bunuri, conservarea drepturilor beneficiarului capitalului sau a dreptului de proprietate a bunurilor administrate.

(2) Contul de capital se va debita totodată cu sumele reprezentând taxe şi impozite plătite asupra câştigurilor din capital, chiar şi atunci când legea specială le califică impozite pe venit.

 

Momentul naşterii dreptului beneficiarului la venitul net

 

Art. 840. - Beneficiarul fructelor este îndreptăţit la venitul net rezultat din administrarea bunurilor începând cu data prevăzută în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea date, de la momentul începerii administrării ori, după caz, al decesului testatorului.

 

Dobândirea fructelor

 

Art. 841. - (1) Când beneficiarul este proprietarul bunului frugifer, fructele se dobândesc potrivit regulilor prevăzute la art. 550 alin. (2) şi (3). În cazul în care beneficiarul este o terţă persoană, se aplică în mod corespunzător regulile prevăzute la art. 710 şi 711.

(2) Dividendele şi distribuţiile unei persoane juridice se datorează de la data indicată în hotărârea de distribuţie sau, în lipsa acesteia, de la data hotărârii respective. Beneficiarul nu va avea dreptul la plata dividendelor stabilite ulterior momentului încetării dreptului său.

 

SECŢIUNEA a 7-a
  Darea de seamă anuală

 

Obligaţia privind darea de seamă

 

Art. 842. - Cel puţin o dată pe an administratorul îi va prezenta beneficiarului o dare de seamă a gestiunii sale.

 

Conţinutul şi auditarea dării de seamă

 

Art. 843. - (1) Darea de seamă trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare verificării exactităţii acesteia.

(2) La cererea persoanei interesate, darea de seamă poate fi auditată de către un expert independent.

(3) În cazul în care administratorul se opune auditării, persoana interesată poate să solicite instanţei judecătoreşti desemnarea unui expert independent pentru a verifica darea de seamă.

 

Darea de seamă în ipoteza în care sunt mai mulţi administratori

 

Art. 844. - Dacă sunt mai mulţi administratori, aceştia vor întocmi o singură dare de seamă, cu excepţia cazului în care atribuţiile lor au fost repartizate prin lege, prin actul constitutiv sau de către instanţa judecătorească, iar această repartizare a fost respectată.

 

Examinarea registrelor

 

Art. 845. - Administratorul este obligat să îi permită beneficiarului, în orice moment, examinarea registrelor şi a documentelor justificative ce au legătură cu gestiunea sa.

 

CAPITOLUL IV
  Încetarea administrării

 

SECŢIUNEA 1
  Cauzele de încetare

 

Cazurile de încetare

 

Art. 846. - Administrarea încetează:

a) prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate;

b) prin expirarea termenului sau împlinirea condiţiei stipulate în actul constitutiv;

c) prin îndeplinirea scopului administrării sau prin încetarea cauzei care a dat naştere administrării;

d) prin denunţarea de către beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicitării comunicate administratorului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de a restitui bunurile de îndată;

e) prin înlocuirea administratorului de către beneficiar sau de către instanţa judecătorească, la cererea altei persoane interesate;

f) prin decesul, punerea sub interdicţie judecătorească, renunţarea administratorului ori supunerea acestuia la procedura insolvenţei;

g) prin punerea sub interdicţie judecătorească a beneficiarului sau supunerea acestuia la procedura insolvenţei, în măsura în care aceasta afectează bunurile administrate.

 

Notificarea renunţării

 

Art. 847. - (1) Administratorul poate renunţa la atribuţiile sale, pe baza notificării adresate, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, beneficiarului şi, după caz, celorlalţi administratori sau persoanei împuternicite să desemneze un înlocuitor.

(2) Notificarea va cuprinde un termen de preaviz rezonabil, care să îi permită beneficiarului să numească un alt administrator sau să preia el însuşi administrarea bunurilor. În caz contrar, administratorul va repara prejudiciul cauzat prin renunţarea sa intempestivă.

(3) Renunţarea administratorului produce efecte de la data expirării termenului de preaviz.

 

Moartea sau punerea sub interdicţie a administratorului

 

Art. 848. - (1) Moartea sau punerea sub interdicţie a administratorului va fi comunicată beneficiarului şi, după caz, celorlalţi administratori, de către moştenitorii acestuia sau executorul testamentar ori de către tutorele administratorului.

(2) Moştenitorii, executorul testamentar şi tutorele, după caz, sunt obligaţi să întreprindă, în privinţa oricărei afaceri începute, orice măsură imediată care este necesară pentru prevenirea producerii unei pierderi, precum şi să dea socoteală şi să predea bunurile către persoana îndreptăţită.

 

Obligaţiile asumate ulterior încetării administrării

 

Art. 849. - (1) Obligaţiile asumate faţă de terţi, ulterior încetării administrării, de un administrator de bună-credinţă sunt pe deplin valabile şi îl obligă pe beneficiar sau, după caz, pe fiduciar.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul obligaţiilor asumate de administrator ulterior încetării administrării, atunci când aceasta este o consecinţă necesară sau o măsură necesară pentru prevenirea pierderilor.

(3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea ţinut de obligaţiile asumate faţă de terţii care nu au cunoscut faptul încetării administrării.

(4) Fiduciarul răspunde numai în limitele activului masei patrimoniale fiduciare.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Darea de seamă şi predarea bunurilor

 

Darea de seamă finală

 

Art. 850. - (1) La încetarea raporturilor de administrare, administratorul va prezenta o dare de seamă finală beneficiarului şi, după caz, administratorului înlocuitor sau celorlalţi administratori. În cazul încetării simultane a raporturilor de administrare ale mai multor administratori, aceştia vor prezenta o singură dare de seamă, cu excepţia cazului în care atribuţiile acestora sunt separate.

(2) Darea de seamă va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea exactităţii sale. Registrele şi celelalte documente justificative vor putea fi consultate de persoanele interesate.

(3) Acceptarea dării de seamă de către beneficiar îl descarcă pe administrator.

 

Descărcarea judiciară de gestiune

 

Art. 851. - (1) În cazul în care oricare dintre beneficiari nu acceptă darea de seamă, administratorul poate cere instanţei judecătoreşti să o încuviinţeze.

(2) Ori de câte ori se consideră necesar, instanţa judecătorească va dispune efectuarea unei expertize de specialitate.

 

Locul predării bunurilor

 

Art. 852. - În lipsa unei stipulaţii contrare, administratorul predă bunurile administrate la locul unde se găsesc acestea.

 

Întinderea obligaţiei de restituire

 

Art. 853. - (1) Administratorul este obligat să predea tot ce a primit în exercitarea atribuţiilor sale, chiar dacă plata primită de la terţ este nedatorată beneficiarului sau, după caz, fiduciarului, pentru masa patrimonială fiduciară.

(2) Administratorul este, de asemenea, obligat să restituie orice profit sau orice alt avantaj patrimonial realizat în folos personal prin utilizarea, fără permisiune, a datelor şi a informaţiilor obţinute în virtutea calităţii sale.

(3) Administratorul care a folosit, fără permisiune, un bun este obligat să îl indemnizeze pe beneficiar sau, după caz, pe fiduciar, în contul masei patrimoniale fiduciare cu echivalentul folosinţei bunului.

 

Suportarea cheltuielilor administrării

 

Art. 854. - (1) Cheltuielile administrării, inclusiv cele ocazionate de prezentarea dării de seamă şi de predarea bunurilor, sunt în sarcina beneficiarului sau, după caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonială fiduciară.

(2) În cazul renunţării, denunţării actului de desemnare sau al înlocuirii administratorului, beneficiarul ori fiduciarul, în contul masei patrimoniale fiduciare, are în sarcină, pe lângă cheltuielile menţionate la alin. (1), şi plata remuneraţiei cuvenite administratorului în raport cu durata activităţii sale.

 

Data curgerii dobânzilor

 

Art. 855. - (1) Administratorul datorează dobânzi asupra soldului de la data acceptării ori a încuviinţării judiciare a dării de seamă sau, după caz, de la data notificării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc prevăzut de lege.

(2) Beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonială fiduciară, datorează dobânzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea în întârziere potrivit alin. (1).

 

Deducerea remuneraţiei

 

Art. 856. - (1) Administratorul poate deduce din soldul administrării remuneraţia care îi este datorată de beneficiar sau de fiduciar, în contul masei patrimoniale fiduciare, pentru activitatea sa.

(2) Administratorul are drept de retenţie asupra bunului administrat până la plata integrală a datoriei faţă de el.

 

Solidaritatea beneficiarilor

 

Art. 857. - În caz de pluralitate de beneficiari, aceştia sunt ţinuţi solidar la îndeplinirea obligaţiilor faţă de administrator.

 

TITLUL VI
  Proprietatea publică

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

Definiţia dreptului de proprietate publică

 

Art. 858. - Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparţine statului sau unei unităţi administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiţia să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

 

Obiectul proprietăţii publice. Delimitarea de domeniul privat

 

Art. 859. - (1) Constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite prin lege organică.

(2) Celelalte bunuri care aparţin statului ori unităţilor administrativ-teritoriale fac parte, după caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, însă numai dacă au fost, la rândul lor, dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.

 

Domeniul public naţional, judeţean şi local

 

Art. 860. - (1) Bunurile proprietate publică fac parte din domeniul public naţional, judeţean sau, după caz, local.

(2) Delimitarea dintre domeniul public naţional, judeţean şi local se face în condiţiile legii.

(3) Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii.

 

Caracterele dreptului de proprietate publică

 

Art. 861. - (1) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

(2) Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândită de terţi prin uzucapiune sau, după caz, prin posesia de bună-credinţă asupra bunurilor mobile.

(3) În condiţiile legii, bunurile proprietate publică pot fi date în administrare sau în folosinţă şi pot fi concesionate ori închiriate.

 

Limitele exercitării dreptului de proprietate publică

 

Art. 862. - (1) Dreptul de proprietate publică este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privată, în măsura în care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate.

(2) Incompatibilitatea se constată prin acordul dintre titularul proprietăţii publice şi persoana interesată sau, în caz de divergenţă, pe cale judecătorească.

(3) În aceste cazuri, persoana interesată are dreptul la o justă şi promptă despăgubire din partea titularului proprietăţii publice.

 

Cazurile de dobândire a dreptului de proprietate publică

 

Art. 863. - Dreptul de proprietate publică se dobândeşte:

a) prin achiziţie publică, efectuată în condiţiile legii;

b) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;

c) prin donaţie sau legat, acceptat în condiţiile legii, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dispunătorului, devine de uz ori de interes public;

d) prin convenţie cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dobânditorului, devine de uz ori de interes public;

e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al acesteia, în condiţiile legii;

f) prin alte moduri stabilite de lege.

 

Stingerea dreptului de proprietate publică

 

Art. 864. - Dreptul de proprietate publică se stinge dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, dacă a încetat uzul sau interesul public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

 

Apărarea dreptului de proprietate publică

 

Art. 865. - (1) Obligaţia apărării în justiţie a proprietăţii publice revine titularului.

(2) Titularii drepturilor corespunzătoare proprietăţii publice sunt obligaţi:

a) să îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică;

b) să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

(3) Dispoziţiile art. 563 se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL II
  Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

 

SECŢIUNEA 1
  Dispoziţii generale

 

Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

 

Art. 866. - Drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Dreptul de administrare

 

Constituirea dreptului de administrare

 

Art. 867. - (1) Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local.

(2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) controlează modul de exercitare a dreptului de administrare.

 

Exercitarea dreptului de administrare

 

Art. 868. - (1) Dreptul de administrare aparţine regiilor autonome sau, după caz, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi altor instituţii publice de interes naţional, judeţean ori local.

(2) Titularul dreptului de administrare poate folosi şi dispune de bunul dat în administrare în condiţiile stabilite de lege şi, dacă este cazul, de actul de constituire.

 

Stingerea dreptului de administrare

 

Art. 869. - Dreptul de administrare încetează odată cu încetarea dreptului de proprietate publică sau prin actul de revocare emis, în condiţiile legii, dacă interesul public o impune, de organul care l-a constituit.

 

Apărarea dreptului de administrare

 

Art. 870. - (1) Apărarea în justiţie a dreptului de administrare revine titularului dreptului.

(2) Dispoziţiile art. 696 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

 

SECŢIUNEA a 3-a
  Dreptul de concesiune

 

Conţinutul dreptului de concesiune

 

Art. 871. - (1) Concesionarul are dreptul şi, în acelaşi timp, obligaţia de exploatare a bunului, în schimbul unei redevenţe şi pentru o durată determinată, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi a contractului de concesiune.

(2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau persoană juridică.

(3) Procedura de concesionare, precum şi încheierea, executarea şi încetarea contractului de concesiune sunt supuse condiţiilor prevăzute de lege.

 

Exercitarea dreptului de concesiune

 

Art. 872. - (1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sancţiunea nulităţii absolute, concesionarul nu poate înstrăina şi nici greva bunul dat în concesiune sau, după caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii şi care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, să fie predate concedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii.

(2) Fructele, precum şi, în limitele prevăzute de lege şi în actul de constituire, productele bunului concesionat revin concesionarului.

(3) În toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusă controlului din partea concedentului, în condiţiile legii şi ale contractului de concesiune.

 

Apărarea dreptului de concesiune

 

Art. 873. - (1) Apărarea în justiţie a dreptului de concesiune revine concesionarului.

(2) Dispoziţiile art. 696 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

 

SECŢIUNEA a 4-a
  Dreptul de folosinţă cu titlu gratuit

 

Conţinutul şi limitele dreptului de folosinţă cu titlu gratuit

 

Art. 874. - (1) Dreptul de folosinţă asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituţiilor de utilitate publică.

(2) În lipsa unor dispoziţii contrare în actul de constituire, titularul nu beneficiază de fructele civile ale bunului.

(3) Dispoziţiile privind constituirea şi încetarea dreptului de administrare se aplică în mod corespunzător.

 

Apărarea dreptului de folosinţă cu titlu gratuit

 

Art. 875. - (1) Apărarea în justiţie a dreptului de folosinţă cu titlu gratuit revine titularului dreptului.

(2) Dispoziţiile art. 696 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

 

TITLUL VII
  Cartea funciară

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

Scopul şi obiectul cărţii funciare

 

Art. 876. - (1) Cartea funciară descrie imobilele şi arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri.

(2) În cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară şi alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

(3) Prin imobil, în sensul prezentului titlu, se înţelege una sau mai multe parcele de teren alăturate, indiferent de categoria de folosinţă, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar, situate pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi care sunt identificate printr-un număr cadastral unic.

+ Punere în aplicare Art. 876. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 876. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

2.1. Cuprinsul cărţii funciare

Art. 7. - Cartea funciară este alcătuită din titlu şi 3 părţi: A, B, C.

Art. 8. - (1) Titlul cărţii funciare cuprinde numărul cărţii funciare, denumirea unităţii administrativ-teritoriale în care este situat imobilul, precum şi alte menţiuni stabilite prin legi speciale.

(2) Documentaţiile cadastrale se recepţionează cu atribuire de număr cadastral unic pe unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(3) Cărţile funciare se numerotează pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

Art. 9. - Partea I a cărţii funciare, desemnată în conţinutul cărţii funciare şi prin litera "A", cuprinde descrierea imobilului, după cum urmează:

a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;

b) adresa administrativă a imobilului;

c) suprafaţa imobilului rezultată din măsurători, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile;

d) extrasul de plan cadastral, care constituie anexă la partea I a cărţii funciare;

Art. 10. - (1) Partea a II-a a cărţii funciare, desemnată în conţinutul cărţii funciare şi prin litera "B" cuprinde:

a) numele/denumirea proprietarului;

b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;

c) strămutările proprietăţii;

d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietăţii publice;

e) servituţile constituite în folosul imobilului;

f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la proprietate;

g) recepţia propunerii de dezlipire ori de alipire şi respingerea acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;

h) obligaţii de a nu face, interdicţiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezlipire, alipire, construire, demolare, restructurare şi amenajare;

i) clauza de inalienabilitate a imobilului şi clauza de insesizabilitate;

j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile făcute.

(2) Pentru fiecare dintre înscrierile cuprinse în partea a II-a a cărţii funciare, se vor indica:

a) numărul curent al operaţiunii înscrise;

b) înscrisul/înscrisurile pe care se întemeiază înscrierea;

c) indicarea tipului de înscriere;

d) observaţii, după caz.

(3) Ori de câte ori înscrierea efectuată în partea a II-a a cărţii funciare priveşte un drept, se va indica şi titularul dreptului, prin indicarea numelui complet al persoanei fizice sau a denumirii complete a persoanei juridice care are această calitate, precum şi a datelor de identificare ale acestora: codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz.

(4) Numărul curent al operaţiunii înscrise este numărul de ordine sub care s-a făcut înscrierea (de exemplu, "B.3") şi la care, dacă este cazul, se face trimitere în rubrica "observaţii" din celelalte părţi ale cărţii funciare sau de la alte înscrieri din partea a II-a ori, după caz, din alte cărţi funciare.

(5) Atunci când înscrierea priveşte dreptul de proprietate, în descrierea operaţiunii efectuate se vor indica dobândirea, modificarea sau stingerea dreptului ori a unei cote-părţi din acesta, cu indicarea actului sau a faptului juridic din care izvorăsc aceste efecte, precum şi cu menţiunea caracterului exclusiv al dreptului de proprietate sau, după caz, a modalităţii dreptului de proprietate sub forma proprietăţii comune pe cote-părţi ori a proprietăţii comune în devălmăşie.

(6) Atunci când înscrierea priveşte o servitute pentru care imobilul constituie fond dominant, în descrierea operaţiunii înscrise se va indica natura servituţii, prin arătarea obiectului acesteia.

(7) Atunci când înscrierea priveşte un drept personal, în descrierea operaţiunii se vor indica obiectul acestuia şi actul juridic sau faptul juridic ce constituie izvorul dreptului personal înscris.

(8) Atunci când înscrierea priveşte alte fapte sau raporturi juridice referitoare la proprietate, în descrierea operaţiunii se va indica faptul sau raportul juridic supus înscrierii, ca de exemplu, calitatea de bun comun sau destinaţia de locuinţă a familiei ori patrimoniu afectat exerciţiului unei profesii autorizate.

(9) Atunci când înscrierea în cartea funciară se referă la notarea unei acţiuni privitoare la proprietate, în descrierea operaţiunii se vor arăta obiectul acţiunii - ca de exemplu, acţiune în revendicare - părţile, numărul de dosar şi instanţa de judecată.

(10) Atunci când se efectuează modificări, îndreptări sau însemnări privitoare la cele arătate în titlul cărţii funciare ori la înscrierile efectuate în partea I sau în partea a II-a a cărţii funciare, în descrierea operaţiunii se va arăta în ce constă modificarea, îndreptarea sau însemnarea.

Art. 11. - (1) Partea a III-a a cărţii funciare desemnată în conţinutul cărţii funciare şi prin litera "C" cuprinde:

a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, cât şi locaţiunea şi cesiunea de creanţă;

b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;

c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;

d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile efectuate în această parte.

(2) În partea a III-a a cărţii funciare se înscriu şi dezmembrămintele dreptului de proprietate privată constituite sau transmise în baza unor acte normative anterioare datei de 1 octombrie 2011, cum ar fi dreptul de concesiune constituit pe terenuri din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, dreptul de folosinţă asupra terenului dobândit în temeiul Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Drepturile tabulare

 

Art. 877. - Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară sunt drepturi tabulare. Ele se dobândesc, se modifică şi se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară.

+ Punere în aplicare Art. 877. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Obiectul drepturilor tabulare

 

Art. 878. - (1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), care după înscrierea în cartea funciară nu mai poate să fie modificat decât cu respectarea regulilor de carte funciară.

(2) Aceeaşi carte funciară nu poate cuprinde decât un singur imobil.

(3) Mai mulţi proprietari nu pot fi înscrişi în aceeaşi carte funciară decât dacă se află în coproprietate pe cote-părţi ori în devălmăşie.

+ Punere în aplicare Art. 878. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Modificarea imobilului înscris în cartea funciară

 

Art. 879. - (1) Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dacă mai multe imobile alăturate se unesc într-un singur imobil sau dacă se adaugă o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, după caz, se măreşte întinderea acestuia.

(2) De asemenea, imobilul înscris în cartea funciară se modifică şi prin dezlipiri, dacă se desparte o parte din imobil sau se micşorează întinderea acestuia.

(3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decât cu consimţământul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie să fie abuziv, el putând fi cenzurat de către instanţa judecătorească.

(4) Dacă însă creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, după caz, atât la dezlipirea, cât şi la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, în lipsă de convenţie contrară, ipotecile vor lua rang după cele ce grevează imobilul la care s-a făcut alipirea.

(5) Operaţiunile de modificare a imobilului înscris în cartea funciară, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material şi nu implică niciun transfer de proprietate.

+ Punere în aplicare Art. 879. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 879. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.3.1. Înscrierea modificărilor intervenite ca urmare a alipirii/dezlipirii imobilelor

Art. 132. - (1) Imobilul poate fi modificat prin alipiri sau dezlipiri. Aceste operaţiuni de modificare a imobilului au caracter material şi nu implică niciun transfer de proprietate. Modificările care intervin prin operaţiunile de alipire/dezlipire se fac pe baza unor documentaţii cadastrale recepţionate de biroul teritorial şi a unui act încheiat în formă autentică notarială.

(2) Alipirea imobilelor alăturate se poate realiza dacă sunt situate în aceeaşi unitate administrativ-teritorială şi dacă sunt toate situate în intravilan sau toate în extravilan.

(3) Proprietarii unor imobile alăturate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot solicita înscrierea alipirii în cartea funciară în baza actului de alipire, a unei convenţii privind stabilirea cotelor-părţi deţinute din imobilul rezultat în urma alipirii, încheiată în formă autentică şi a unei documentaţii cadastrale. Prin excepţie, în zona de extravilan, în scopul constituirii de exploataţii agricole, imobilele pot fi alipite fără a fi înscrise în prealabil în cartea funciară, dacă imobilul rezultat este delimitat în teren prin detalii fixe, stabile în timp. Documentaţia cadastrală se înregistrează pe flux întrerupt şi se întocmeşte în baza convenţiei în formă autentică a proprietarilor, pentru întreg imobilul rezultat din alipire. În actul autentic de alipire imobilele se identifică după nr. topografic sau după identificatorii din titlurile de proprietate.

Art. 133. - (1) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, la întocmirea documentaţiilor cadastrale de alipire/dezlipire se utilizează suprafeţele imobilelor implicate în aceste operaţiuni, rezultate din măsurători, pentru care au fost atribuite numere cadastrale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data atribuirii numărului cadastral, indiferent dacă aceste suprafeţe au fost sau nu înscrise la acea dată în cartea funciară. Dacă se impune conversia cărţii funciare, atunci suprafaţa din măsurători, pentru care a fost atribuit numărul cadastral, se preia din planul de amplasament şi delimitare.

(2) În situaţia în care la măsurătorile efectuate la teren se constată că suprafaţa măsurată a imobilului/imobilelor supuse operaţiunilor de dezlipire/alipire este diferită de suprafaţa măsurată anterior şi evidenţiată în documentaţia cadastrală iniţială recepţionată, se realizează în prealabil o documentaţie de modificare a suprafeţei, verificându-se dacă anterior a mai fost realizată o modificare în plus a suprafeţei.

(3) Verificarea existenţei unei alte modificări de suprafaţă revine obligatoriu inspectorului căruia i-a fost alocată lucrarea.

Art. 134. - (1) În caz de alipire/dezlipire imobilele rezultate primesc numere cadastrale noi şi se transcriu în cărţi funciare noi.

(2) Cărţile funciare din care provin imobilele alipite/dezlipite se închid, neputând fi redeschise pentru noi înscrieri.

(3) Modificările intervenite prin alipire/dezlipire se arată atât în partea A, cât şi în partea B a cărţii funciare.

Art. 135. - (1) Din punct de vedere tehnic:

a) dezlipirea este operaţiunea de împărţire a unui imobil înscris în cartea funciară în două sau mai multe imobile cu suprafeţe egale/inegale ce se vor înscrie în cărţi funciare distincte;

b) alipirea este operaţiunea prin care două sau mai multe imobile alăturate înscrise în cărţi funciare distincte se unesc într-un singur imobil, rezultând o singură carte funciară.

(2) Documentaţia cadastrală de dezlipire/alipire conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie;

e) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

f) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

g) copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărţii funciare;

h) certificatul de urbanism, dacă este cazul;

i) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

j) calculul analitic al suprafeţelor;

k) memoriul tehnic;

l) planul de amplasament şi delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii/alipirii (PAD vechi);

m) planul de amplasament şi delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire;

n) planurile de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire/planul de amplasament şi delimitare a imobilului rezultat din alipire;

o) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

p) fişierul .cpxml.

(3) Operaţiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul înscrierii actului autentic de dezlipire/alipire în cartea funciară.

(4) Referatul de admitere/respingere rezultat din aplicaţia informatică, emis de inspector, în 3 exemplare, se comunică la registratură, în vederea transmiterii către:

a) biroul de carte funciară, în vederea notării în cartea funciară a propunerii de admitere/respingere;

b) arhivă, împreună cu dosarul unic;

c) beneficiar/autorizat.

(5) Dacă imobilul supus dezlipirii/alipirii implică operaţiuni de repoziţionare, prin cererea de dezlipire/alipire se soluţionează şi aceste operaţiuni de repoziţionare, fără modificarea suprafeţei.

(6) Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă îndeplinită condiţia de servitute, dacă este cazul.

Art. 136. - Nu poate fi dezlipită o parte din terenul pe care se află un condominiu dacă prin această operaţiune sunt afectate căile de acces către condominiu sau pe terenul ce urmează să se dezlipească există reţele edilitare care deservesc condominiul.

Art. 137. - (1) Dacă imobilele sunt grevate de drepturi reale sau alte sarcini aparţinând unor terţi, operaţiunea de alipire/dezlipire nu se poate face decât cu acordul acestor terţi, dat în formă autentică.

(2) În lipsa unei convenţii contrare, înscrierile privind drepturile reale, împreună cu sarcinile şi celelalte înscrieri care grevează imobilul, se menţin neschimbate în cărţile funciare ale tuturor imobilelor rezultate.

(3) Dacă asupra imobilului supus modificării erau intabulate drepturi reale ale unor terţi, în caz de alipire/dezlipire a imobilului, urmată de transcrierea imobilelor rezultate în noi cărţi funciare, acestea se vor menţine ca atare.

(4) Ipotecile ce grevează imobilele ce se alipesc, se înscriu în cartea funciară a imobilului rezultat din alipire în ordinea rangurilor iniţiale.

(5) Notarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară şi a litigiilor având ca obiect imobilul înscris în cartea funciară nu constituie piedică la alipirea sau dezlipirea imobilului. În situaţia în care doar o parte din imobil este afectată de litigiu, imobilul se poate dezlipi la cererea proprietarului, cu consimţământul părţilor în litigiu exprimat în formă autentică sau în baza unei încheieri pronunţate de instanţa de judecată, formându-se un imobil distinct din partea grevată de litigiu şi unul sau mai multe imobile neafectate de litigiu.

 

Înscrierile în caz de alipire sau dezlipire

 

Art. 880. - (1) În caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se vor transcrie în cărţi funciare noi, cu menţionarea noului număr cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciară sau, după caz, vechile cărţi funciare se vor închide, fără a se mai putea redeschide pentru alte înscrieri.

(2) Dacă întregul imobil înscris în cartea funciară a fost transcris, aceasta se va închide şi nu va mai putea fi redeschisă pentru noi înscrieri.

+ Punere în aplicare Art. 880. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Felurile înscrierilor

 

Art. 881. - (1) Înscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, înscrierea provizorie şi notarea.

(2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la înscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

(3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile anume prevăzute de lege.

+ Punere în aplicare Art. 881. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 881. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

2.2. Tipurile de înscrieri în cartea funciară

2.2.1. Intabularea

Art. 12. - (1) Intabularea este înscrierea cu caracter definitiv a unui drept real imobiliar în cartea funciară.

(2) Pot fi intabulate în cartea funciară următoarele drepturi reale imobiliare: dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia, drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică, drepturile reale de garanţie.

(3) Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată sunt: dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, abitaţia şi dreptul de servitute.

(4) Drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică sunt: dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit.

(5) Drepturile reale de garanţie sunt dreptul de ipotecă şi privilegiile imobiliare.

(6) Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc drepturi tabulare.

(7) După deschiderea cărţii funciare, obiectul intabulării îl poate constitui întregul imobil sau o cotă-parte din acesta.

(8) Dreptul de proprietate se intabulează asupra întregului imobil sau pe cote-părţi, în cazul coproprietăţii. În această din urmă situaţie se vor menţiona toţi coproprietarii şi cota cuvenită acestora, atunci când este determinată.

Art. 13. - (1) Intabularea se efectuează numai în baza unui înscris autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România, a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile după caz, a unui certificat de moştenitor sau a unui act administrativ care, în condiţiile prevăzute de lege, are ca efect constituirea, modificarea, transmiterea sau stingerea unui drept real imobiliar supus înscrierii în cartea funciară.

(2) În cazul în care, consecutiv emiterii certificatului de moştenitor se încheie şi un act de partaj voluntar, înscrierea în cartea funciară se poate face ulterior, în baza documentaţiei cadastrale, cu excepţia cazului în care imobilul/imobilele din masa partajabilă se dezlipeşte/dezlipesc.

(3) În cazul în care partajul voluntar se încheie în baza certificatului de sarcini, fără dezlipirea imobilului/imobilelor din masa partajabilă, prima înscriere în cartea funciară se efectuează în baza documentaţiei cadastrale, întocmită ulterior actului de partaj; în cazul în care imobilul/imobilele din masa partajabilă se dezlipeşte/dezlipesc, pentru acesta/acestea, actul de partaj se va putea încheia numai în baza extrasului de carte funciară pentru autentificare şi a documentaţiei cadastrale de dezlipire.

(4) În cazul în care unul din coproprietari declară că nu deţine originalul şi solicită eliberarea unei copii a titlului de proprietate pentru înscrierea în cartea funciară, oficiul teritorial va permite accesul notarului public în vederea legalizării copiei de pe cotorul titlului.

(5) Intabularea dreptului de proprietate se efectuează în baza ofertei de donaţie şi acceptarea acesteia încheiate, în toate cazurile, în formă autentică notarială de către un notar public în funcţie în România.

(6) Registratorul de carte funciară dispune intabularea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

2.2.2. Înscrierea provizorie

Art. 14. - Înscrierea provizorie este acel tip de înscriere în cartea funciară care produce efecte sub condiţia şi în măsura justificării ei.

Art. 15. - Înscrierea provizorie se efectuează numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 16. - Justificarea înscrierilor provizorii se face, la cerere, cu excepţia cazului în care legea prevede expres altfel, ori dacă aceasta este condiţionată de justificarea unei alte înscrieri provizorii, situaţie în care justificarea acestei din urmă înscrieri va atrage justificarea din oficiu a celeilalte înscrieri.

2.2.3. Notarea

Art. 17. - (1) Notarea este înscrierea prin care actele, faptele juridice ori raporturile juridice privitoare la drepturile personale, la starea sau capacitatea persoanelor, în legătură cu imobilele din cartea funciară devin opozabile faţă de terţi sau sunt înscrise cu efect de informare.

(2) Notarea se realizează numai în cazurile prevăzute de Codul civil şi de alte legi, la cererea persoanelor interesate sau din oficiu.

(3) Cererile de notare a unor drepturi, fapte sau raporturi juridice pentru care legea nu prevede formalitatea de publicitate a notării se vor respinge.

Art. 18. - (1) Sunt supuse notării următoarele drepturi, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară:

a) drepturile, faptele şi raporturile juridice prevăzute de art. 902 şi 903 din Codul civil;

b) contractul de administrare a coproprietăţii asupra unui alt drept real principal având ca obiect un bun imobil înscris în cartea funciară, precum şi declaraţiile de denunţare unilaterală a unor asemenea contracte, în condiţiile art. 644 alin. (3) din Codul civil;

c) obligaţiile care, potrivit actului de constituire a dreptului de servitute, incumbă proprietarului fondului aservit în scopul asigurării uzului şi utilităţii fondului dominant;

d) sarcina instituitului donatar sau legatar de a administra bunul imobil care face obiectul liberalităţii şi de a-l transmite, la decesul său, substituitului desemnat de către dispunător;

e) calitatea de monument istoric sau sit arheologic a unui imobil;

f) calitatea de arie naturală protejată ori de coridor ecologic;

g) existenţa contractelor de împrumut şi a convenţiilor de fidejusiune încheiate în scopul finanţării reabilitării termice a clădirilor de locuit, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările şi completările ulterioare;

h) faptul că terenul agricol pe care se înfiinţează perdele forestiere de protecţie este supus procedurii de împădurire prevăzute de Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, cu modificările şi completările ulterioare;

i) excepţiile pe care debitorul cedat le-ar fi putut opune cedentului unei creanţe garantate cu o ipotecă imobiliară pentru cauze anterioare notificării sau acceptării cesiunii creanţei ipotecare şi pe care înţelege să le opună cesionarului;

j) notificarea, de către consiliile judeţene sau de către Consiliul general al Municipiului Bucureşti, a obligaţiilor ce revin proprietarilor unor construcţii expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, asociaţiilor de proprietari ori altor persoane juridice care au în administrare asemenea construcţii, în scopul reducerii riscului seismic prezentat de aceste imobile, renotificarea acestor obligaţii de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor sau de către Primarul general al Municipiului Bucureşti, precum şi dispoziţiile primarilor de aprobare a deciziilor de intervenţie prin expertizarea tehnică a construcţiilor sau prin proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la construcţiile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

k) creanţa fiscală a statului având ca obiect restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, încadrate, pe baza expertizei tehnice, în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, incluse în programele anuale de reducere a riscului seismic, în sensul dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi interdicţia legală de înstrăinare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, care fac parte din clădirile incluse în programele anuale de reducere a riscului seismic şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat, până la rambursarea integrală a sumelor provenite din finanţări de la bugetul de stat, dar nu mai mult de 25 de ani de la recepţia efectuată la terminarea lucrărilor de consolidare;

l) cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii de carte funciară;

m) hotărârea judecătorească prin care s-a constatat sau declarat nulitatea persoanei juridice;

n) hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de tutelă prin care se încuviinţează măsura exercitării dreptului de către unul dintre soţi de a dispune de anumite bunuri numai cu consimţământul expres al celuilalt soţ;

o) bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă, plantaţiile şi construcţiile încorporate în sol care devin mobile prin anticipaţie, atunci când, prin voinţa părţilor, sunt privite în natura lor individuală în vederea detaşării lor;

p) existenţa, modificarea sau desfiinţarea temporară, prin acordul părţilor, a limitelor legale în interes privat în condiţiile art. 602 alin. 2 din Codul civil;

q) convenţiile privind suspendarea partajului imobilelor aflate în coproprietate;

r) notarea actelor încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadenţă sau urmărirea acestora de alţi creditori;

s) menţiunea de menţinere a ipotecii pentru garantarea noii creanţe;

t) clauza de inalienabilitate a imobilului şi clauza de insesizabilitate;

u) notarea strămutării dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogarea/novaţia;

v) recepţia propunerii de dezlipire ori de alipire şi respingerea acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;

w) obligaţii de a nu face: interdicţiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezlipire, alipire, construire, demolare, restructurare şi amenajare;

x) restricţiile aduse imobilului sau proprietarului potrivit convenţiilor şi tratatelor europene şi internaţionale la care România este parte;

y) împrejurarea că imobilul este afectat de lucrări sau investiţii subterane de interes local sau naţional;

z) împrejurarea că imobilul este afectat exercitării unei profesii autorizate;

aa) suprapunerea imobilelor afectate de expropriere cu coridorul de expropriere, potrivit Normei metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local;

bb) împrejurarea că imobilul aparţine patrimoniului naţional, european sau internaţional;

cc) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile făcute;

dd) orice alte drepturi, fapte sau raporturi juridice pentru care legea prevede formalitatea notării.

Art. 19. - Notarea se face în baza înscrisului care constată dreptul, faptul sau raportul juridic supus notării, în forma cerută de lege pentru validitatea actului juridic, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, după caz, sau în temeiul actului normativ care constată sau atestă dreptul, faptul sau raportul supus notării.

2.2.4. Efectul înscrierii în cartea funciară

Art. 20. - (1) Până la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, înscrierea în cartea funciară are efect de opozabilitate, cu excepţia notărilor prevăzute de art. 903 Cod civil care au efect de informare.

(2) Drepturile reale tabulare se sting sau se pierd prin înscrierea radierii acestora din cartea funciară.

(3) Efectul înscrierii se produce din momentul înregistrării cererii de înscriere în Registrul General de Intrare.

2.2.5. Rangul înscrierii

Art. 21. - (1) Rangul înscrierii este determinat de data, ora şi minutul înregistrării cererii. Rangul poate fi schimbat prin convenţia părţilor numai pentru ipoteci. Dacă mai multe cereri de înscriere a unui drept de ipotecă sau privilegiu asupra aceluiaşi imobil au fost depuse deodată, acestea vor avea acelaşi rang.

(2) Când înscrierile privind dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale principale asupra aceluiaşi imobil sunt cerute în acelaşi timp, drepturile intră în concurenţă şi primesc provizoriu rang egal, urmând că instanţa să hotărască, în raport cu data încheierii actelor, care drept va fi înscris mai întâi.

(3) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (2), la înregistrarea cererilor se va face menţiunea că acestea au provizoriu rang egal pe cererea de înscriere, precum şi la rubrica "observaţii" în cartea funciară.

 

Înscrierea drepturilor reale afectate de modalităţi

 

Art. 882. - (1) Drepturile reale sub condiţie suspensivă sau rezolutorie nu se intabulează. Ele se pot însă înscrie provizoriu.

(2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalităţii se va putea arăta atât în cuprinsul intabulării, cât şi al înscrierii provizorii.

+ Punere în aplicare Art. 882. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

 

Cercetarea cărţii funciare

 

Art. 883. - (1) Orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară, precum şi celelalte documente cu care aceasta se întregeşte, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară poate fi consultată de orice persoană interesată, cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

(2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat în arhivă.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.3.12. Procedura eliberării extrasului de carte funciară şi a certificatului de sarcini

Art. 212. - (1) Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărţi funciare electronice vor fi emise şi eliberate de către referentul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului de registratură şi relaţii cu publicul.

(2) Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărţile funciare în format pe hârtie vor fi emise numai după efectuarea conversiei acestor cărţi în format digital de către asistentul registrator.

Art. 213. - (1) În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificare, numărul cadastral la care se referă extrasul se indisponibilizează pentru o perioadă de 10 zile lucrătoare, începând cu data, ora şi minutul depunerii cererii şi terminând cu sfârşitul celei de-a zecea zi lucrătoare.

(2) Înăuntrul acestei perioade, nu se vor face înscrieri în cartea funciară cu excepţia înscrierii întemeiată pe actul juridic pentru a cărui încheiere a fost solicitat extrasul de carte funciară pentru autentificare.

(3) În această perioadă se pot elibera extrase certificate pentru informare, copii certificate ale cărţii funciare ori copii certificate ale înscrisurilor cu care se întregeşte cartea funciară.

(4) În extrasele de carte funciară pentru informare eliberate în situaţia prevăzută de prezentul articol se face menţiune despre existenţa cererii de eliberare a extrasului de carte funciară pentru autentificare, cu arătarea numărului şi a datei de înregistrare a cererii privind extrasul pentru autentificare, precum şi a numelui notarului public care a solicitat eliberarea extrasului.

(5) În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificarea unui act juridic având ca obiect o cotă-parte din dreptul real, se indisponibilizează numai cota pentru care s-a solicitat extrasul.

(6) În perioada de indisponibilizare nu se poate elibera un alt extras de carte funciară pentru autentificare care are ca obiect acelaşi imobil sau aceeaşi cotă parte.

(7) Valabilitatea extrasului de carte funciară pentru autentificare încetează:

a) prin împlinirea termenului de valabilitate;

b) la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial încheiat de un notar public în funcţie în România pentru care a fost eliberat;

c) la cererea notarului public care a solicitat extrasul.

(8) Cererile depuse în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare cu privire la imobilul pentru care acesta a fost eliberat, se soluţionează în condiţiile alin. (2), după expirarea termenului de valabilitate a extrasului, în ordinea şi cu procedura prevăzută de lege.

(9) În baza extrasului de autentificare valabil, notarul public poate efectua toate operaţiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia a fost solicitat.

(10) În situaţia în care termenul de blocare expiră şi actul autentic pentru care s-a produs blocarea nu a fost înregistrat în registrul general de intrare, actele privitoare la acelaşi număr cadastral, înregistrate în intervalul de timp în care numărul cadastral a fost blocat, se vor soluţiona.

Art. 214. - Pentru dezbaterea procedurii succesorale notariale, în cazul în care imobilele care fac parte din masa succesorală sunt înscrise în cartea funciară, precum şi pentru autentificarea actelor prin care se stinge un drept real imobiliar, notarul public solicita extras de carte funciară pentru informare.

Art. 215. - (1) Pentru eliberarea certificatului de sarcini, în situaţia unor transferuri succesive ale dreptului de proprietate, este necesară menţionarea numelui şi prenumelui/denumirii proprietarilor anteriori, precum şi perioada în care a fost deţinut de aceştia.

(2) Certificatul de sarcini se emite de către asistentul registrator.

Art. 216. - Certificatul privind identificarea numărului topografic/cadastral şi de carte funciară după numele/denumirea proprietarului va fi întocmit de către asistenţii registratori.

(3) Nimeni nu va putea invoca faptul că nu a avut cunoştinţă de existenţa vreunei înscrieri efectuate în cartea funciară sau, după caz, a unei cereri de înscriere înregistrate la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.

+ Punere în aplicare Art. 883. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 883. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.3.13. Procedura eliberării copiilor după documentele aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial şi/sau consultarea acestora

Art. 217. - Pentru eliberarea copiilor sau pentru încuviinţarea consultării înscrisurilor, solicitantul declară că va prelucra eventualele date cu caracter personal de care ia cunoştinţă numai cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi că, în cazul nerespectării acestor dispoziţii, suportă repararea, în condiţiile legii, a prejudiciilor aduse titularilor de date cu caracter personal. Această declaraţie va fi cuprinsă în cererea-tip de consultare a înscrisurilor sau de eliberare a copiilor certificate.

Art. 218. - (1) Pentru consultarea documentelor aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial se asigură încăperi cu această destinaţie.

(2) Referentul de arhivă asigură consultarea acestor documente de către solicitanţi, preocupându-se ca nici o piesă din dosar să nu fie sustrasă sau modificată.

(3) Este interzis accesul în arhivă al altor persoane în afara referentului care are în păstrare arhiva.

 

Procedura de înscriere

 

Art. 884. - Procedura de înscriere în cartea funciară se va stabili prin lege specială.

+ Punere în aplicare Art. 884. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 884. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

CAPITOLUL III DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND ÎNSCRIEREA ÎN EVIDENŢELE DE CADASTRU ŞI CARTE FUNCIARĂ

3.1. Cererea de recepţie şi/sau înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară

Art. 39. - (1) Competenţa soluţionării cererii de recepţie şi/sau înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară revine biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, în raza căruia se află imobilul.

(2) Cererea de recepţie şi/sau înscriere adresată biroului teritorial cuprinde: numele, prenumele/denumirea, domiciliul/sediul solicitantului, codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, tipul şi obiectul înscrierii, indicarea actului sau a faptului juridic ce constituie temei al cererii, localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral al imobilului şi numărul de carte funciară, după caz, valoarea tarifului achitat şi numărul documentului de plată, valoarea calculată de notarul public în vederea impozitării prevăzută de art. 771 din Codul fiscal, când este cazul, opţiunea modalităţii de comunicare, data şi semnătura.

(3) Cererii de recepţie şi/sau înscriere i se ataşează înscrisul care constată actul sau faptul ce constituie temei al înscrierii, în original sau în copie legalizată, documentaţia cadastrală, după caz, precum şi dovada plăţii tarifului aferent serviciului solicitat.

(4) În situaţia în care actul juridic are ca obiect mai multe imobile situate în circumscripţia aceluiaşi birou teritorial, se depune o cerere de înscriere pentru fiecare imobil. Înscrisul original sau copia legalizată a acestuia se va ataşa la prima cerere de înscriere, iar la celelalte cereri de înscriere se va menţiona numărul de înregistrare al cererii la care a fost ataşat originalul sau copia legalizată a actului juridic pe care se întemeiază înscrierea.

În acest caz, cererile de înscriere vor fi înregistrate în Registrul General de Intrare al biroului teritorial ca cereri legate, urmând a fi repartizate aceloraşi persoane responsabile.

(5) Cererea de recepţie şi/sau înscriere, odată înregistrată, nu mai poate fi modificată sau completată cu noi capete de cerere.

(6) Dosarul cererii va putea fi completat numai în baza referatului emis de biroul teritorial, atunci când nu i-au fost ataşate toate înscrisurile necesare soluţionării, prin anexarea documentelor justificative la cererea iniţială. Termenul acordat prin referat nu poate depăşi 15 zile calendaristice. Referatul va fi comunicat de îndată prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea, precum şi confirmarea primirii actului. Termenul de completare a dosarului va curge de la data primirii dovezii comunicării referatului de completare. Termenul de soluţionare a cererii se va prelungi cu maxim numărul de zile corespunzător termenului în care s-au depus completările.

(7) Dacă în termenul stabilit prin referat nu se remediază lipsurile constatate, registratorul va completa nota de respingere din referat, care va sta la baza întocmirii încheierii de respingere.

(8) Cererea respinsă poate fi redepusă, în limita cererii iniţiale şi fără a putea fi completată cu noi capete de cerere, o singură dată, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării respingerii cererii, fără plata unui tarif suplimentar pentru redepunere. Ulterior împlinirii acestui termen, redepunerea cererii se tarifează. Documentaţia anexată cererii de redepunere trebuie să conţină copia încheierii de respingere şi toate celelalte documente a căror lipsă a justificat soluţia de respingere a cererii. Noua cerere primeşte un număr de înregistrare şi se formează un nou dosar.

Art. 40. - (1) Cererea şi înscrisurile privind efectuarea înscrierilor în cartea funciară se înregistrează on - line sau la registratura biroului teritorial în circumscripţia căruia se află imobilul.

(2) Înregistrarea în Registrul general de Intrare a cererilor având ca obiect serviciile de cadastru şi/sau publicitate imobiliară prestate de unităţile subordonate Agenţiei Naţionale se efectuează pentru toate categoriile de solicitanţi, zilnic, între orele 830-1400. Acelaşi program se aplică şi pentru înregistrarea on - line a cererilor.

(3) Eliberarea lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară se efectuează pentru toate categoriile de solicitanţi în intervalul orar 1100-1600.

(4) Programul stabilit la alineatele (2) şi (3) este unic la nivel naţional.

(5) Dacă cererea se depune în două exemplare, cel de-al doilea se restituie părţii, cu menţiunea numărului de înregistrare, data primirii şi termenul de soluţionare, în caz contrar eliberându-se dovada de confirmare a înregistrării cererii, care conţine aceleaşi informaţii.

(6) Regulile prevăzute la alin. (1) şi (2) se aplică şi oricărei cereri de completare a dosarului.

(7) Cererea de înscriere poate fi depusă de titularul dreptului sau de persoana interesată în efectuarea înscrierii, personal sau prin mandatar general sau special care îşi dovedeşte calitatea prin procură autentică sau împuternicire a reprezentantului persoanei juridice, de avocatul împuternicit, de notarul public, personal sau prin delegat notarial, de executorul judecătoresc, precum şi de persoana fizică sau juridică care a întocmit documentaţia cadastrală.

Atunci când există mai mulţi coproprietari sau persoane interesate în efectuarea înscrierii, oricare dintre acestea poate depune cererea de recepţie şi/sau înscriere, personal sau prin intermediul persoanelor enumerate mai sus.

Art. 41. - (1) Cererile de recepţie şi/sau înscriere, primite prin poştă sau curier, se depun la registratură şi se înregistrează în registrul general de intrare.

(2) Cererile de recepţie şi/sau înscriere, primite prin fax, se înregistrează în registrul general de intrare. Cererea, împreună cu actul în original, se transmite prin poştă cu confirmare de primire sau direct, în aceeaşi zi în care s-a efectuat transmiterea prin fax a cererii.

(3) Cererile de recepţie şi/sau înscriere înregistrate on-line care au ataşate versiunea scanată a dosarului cererii se vor soluţiona conform procedurilor stabilite prin protocol de colaborare încheiat între Agenţia Naţională şi colaboratori, aprobat prin ordin cu caracter normativ, după caz.

(4) Cererile şi înscrisurile de altă natură decât cererile de recepţie şi/sau înscriere şi înscrisurile depuse în susţinerea acestora, sosite prin poştă sau prin curier, se depun la registratura biroului teritorial şi se înregistrează în registrul de corespondenţă, în aceeaşi zi, cu menţionarea datei primirii, după care se predau spre soluţionare.

3.2. Dispoziţii generale privind recepţia documentaţiilor cadastrale

Art. 42. - Referentul sau persoana desemnată din cadrul oficiului teritorial/biroul teritorial înregistrează cererea după:

- verificarea existenţei tuturor pieselor din documentaţie aşa cum sunt menţionate în borderou;

- verificarea existenţei fişierelor;

- verificarea achitării tarifului legal;

- încărcarea fişierului .cpxml.

Art. 43. - Tariful se achită de către solicitant sau de către orice altă persoană interesată, dacă părţile convin astfel şi se încasează anticipat înregistrării cererilor pentru furnizarea serviciilor solicitate.

Art. 44. - Nu se poate renunţa la cererea privind efectuarea unei operaţiuni de cadastru şi/sau publicitate imobiliară, înregistrată în RGI. Tariful aferent serviciului solicitat nu se restituie după înregistrarea cererii, cu excepţia situaţiei în care a fost calculat greşit şi s-a urmat procedura prevăzută de ordinul directorului general de stabilire a tarifelor de cadastru şi publicitate imobiliară.

Art. 45. - După înregistrarea în RGI, cererea şi documentele aferente se transmit spre soluţionare pe flux persoanelor alocate.

Art. 46. - (1) Recepţia documentaţiei cadastrale constă în verificarea din punct de vedere tehnic a următoarelor aspecte:

a) serviciul solicitat, raportat la situaţia imobilului, astfel cum rezultă din evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară;

b) corespondenţa categoriei de autorizare cu tipul lucrării executate de persoana autorizată, precum şi verificarea existenţei în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a întocmit documentaţia şi valabilitatea autorizaţiei;

c) corespondenţa semnatarilor declaraţiei pe proprie răspundere, cu titularul dreptului real/deţinătorul imobilului sau creditorul chirografar;

d) corespondenţa dintre elementele tehnice din documentaţie şi documentele ataşate cererii;

e) corespondenţa dintre datele analogice din documentaţia cadastrală şi datele din fişierul cpxml;

f) modul de utilizare a datelor furnizate de oficiul teritorial pentru realizarea documentaţiei;

g) verificarea geometriei imobilului pe suport ortofotoplan şi alte suporturi cartografice existente în arhiva analogică şi digitală;

h) verificarea corectitudinii încadrării limitelor imobilului cu imobilele existente în baza de date grafică şi dacă s-au utilizat coordonatele imobilelor vecine. Se verifică dacă nu există suprapuneri ale imobilului cu alte imobile înregistrate;

i) verificarea informaţiilor din fişa imobilului utilizând aplicaţia DDAPT, pentru imobilele care au făcut obiectul restituirii în baza legilor fondului funciar;

j) conţinutul tehnic şi forma de prezentare a documentaţiei;

l) corespondenţa între detaliile topografice conţinute în planul de amplasament şi delimitare şi cele existente pe ortofotoplan, în cazul constatării diferenţelor se procedează la verificarea în teren;

m) calitatea şi corectitudinea operaţiunilor, măsurătorilor, calculelor, preciziilor, dacă se consideră necesare;

n) corespondenţa între atributele descriptive şi elementele grafice;

o) localizarea imobilului în baza de date grafică.

(2) Ulterior verificării, inspectorul realizează integrarea imobilului în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, dacă documentaţia este corectă, alocă numărul cadastral dacă este cazul şi emite referatul de admitere a recepţiei documentaţiei, după caz.

(3) Oficiile teritoriale efectuează verificări pe teren, cu privire la corectitudinea măsurătorilor şi a modului de întocmire a documentaţiei realizate, prin sondaj sau ori de câte ori se impune.

Art. 47. - După alocarea numărului cadastral în sistemul informatic, pe planul de amplasament şi delimitare se menţionează numărul cadastral, data atribuirii, se aplică parafa inspectorului şi semnătura. Documentaţia recepţionată se transmite serviciului publicitate imobiliară/sau la registratură, în cazul în care recepţia s-a efectuat pe flux întrerupt.

Art. 48. - (1) Inspectorul verifică documentaţia din punct de vedere tehnic, iar în cazul în care documentaţia este incompletă sau există piese care necesită refacere/modificare, se întocmeşte nota de completare cu toate datele, documentele sau informaţiile solicitate, cu încadrarea în prevederile legale. Nu se solicită completări cu privire la documente, date şi informaţii care nu au fost furnizate la cererea persoanei autorizate de oficiul teritorial. Referatul se înaintează pe flux împreună cu documentaţia la serviciul de publicitate imobiliară, în vederea completării şi transmiterii către persoana autorizată, pentru completare, în termenul specificat în referat, cu adresa de înaintare. Pentru operativitatea comunicării transmiterea referatelor se poate face prin orice mijloc electronic de comunicare. Persoanele autorizate au obligaţia să urmărească în sistemul electronic cererile înregistrate la oficiile/birourile teritoriale şi să răspundă convocării în termenul stabilit, neprezentarea fiind sancţionată conform reglementărilor în vigoare.

(2) Referatul ce cuprinde nota de completare/respingere se emite o singură dată pentru o documentaţie de recepţie/recepţie şi înscriere în cartea funciară şi se redactează în comun de către serviciul de cadastru şi cel de publicitate imobiliară.

(3) Dacă documentaţia nu a fost recepţionată din cauza nerespectării prevederilor cu privire la convocarea pentru lămuriri sau depăşirii termenului stabilit prin referat, inspectorul care a verificat documentaţia completează nota de respingere din referat şi o transmite împreună cu documentaţia serviciului de publicitate imobiliară în vederea întocmirii încheierii de respingere.

(4) În cazul în care constată că documentaţia este întocmită incorect, inspectorul întocmeşte referatul de respingere şi îl transmite împreună cu documentaţia la serviciul de publicitate imobiliară.

(5) Asistentul registrator şi registratorul verifică documentaţia din punct de vedere juridic astfel încât încheierea de respingere va fi motivată atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere juridic.

Art. 49. - (1) Prin documentaţie întocmită incorect se înţelege:

a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul naţional de referinţă şi ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greşite;

b) calcule efectuate greşit;

c) neconcordanţe între detaliile topografice conţinute în planul de amplasament şi delimitare şi cele existente pe teren, în cazul verificărilor la teren;

d) serviciul incorect solicitat, raportat la situaţia imobilului, astfel cum rezultă din evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară;

e) neconcordanţa între datele de identificare ale imobilului înscrise în actul de proprietate şi cele ale imobilului din planul de amplasament şi delimitare;

f) neconcordanţe între datele analogice din documentaţia cadastrală şi datele digitale din fişiere;

g) documentaţie întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;

h) tipul documentaţiei nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată, există alte incompatibilităţi ale persoanei autorizate, autorizaţie expirată ori suspendată;

i) nesemnarea procesului verbal de vecinătate de către proprietarii imobilului/imobilelor învecinate sau, în cazul imobilelor aparţinând domeniului public, nesemnarea procesului verbal de vecinătate de către concesionar, administrator sau titular al dreptului de folosinţă, după caz;

j) generarea de suprapuneri în planul cadastral digital, după caz, cu excepţiile prevăzute de lege;

k) neconcordanţe cu planul parcelar recepţionat de oficiul teritorial.

(2) Inginerul şef coordonează, verifică şi controlează activitatea desfăşurată de inspectorii din cadrul oficiului teritorial. Referatele cu notele de completare şi respingere vor fi semnate de către inspector şi vor fi verificate prin sondaj de inginerul şef.

Art. 50. - În procesul de verificare, avizare şi recepţie, inspectorul realizează:

a) verificarea şi recepţia documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, cu respectarea normelor şi regulamentelor în vigoare;

b) verificarea şi recepţia suportului topografic din documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi cele întocmite în vederea emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare;

c) avizarea şi recepţia lucrărilor de specialitate, definite potrivit prezentului regulament;

d) verificarea bazelor de date grafice si textuale;

e) verificarea la teren, prin sondaj, sau ori de câte ori se impune, a modului de întocmire a documentaţiilor supuse recepţiei;

f) emiterea notelor de completare şi respingere pentru documentaţiile întocmite incorect;

g) avizarea tehnică, la solicitarea instanţei de judecată, a expertizelor topografice întocmite de experţii judiciari;

h) întocmirea fişierelor .cpxml, conform prevederilor legale, din oficiu din dispoziţia şefului ierarhic, pentru rectificarea unei erori, pentru actualizarea bazei de date grafice;

i) constatarea şi propunerea sancţionării persoanelor fizice şi juridice autorizate.

3.3. Dispoziţii cu privire la numerotarea cadastrală

Art. 51. - (1) Numerotarea cadastrală a imobilelor se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, care se identifică prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unităţilor administrativ-teritoriale" publicat de Institutul Naţional de Statistică.

(2) Numărul cadastral al imobilului este identificatorul unic de legătură între baza de date grafică şi baza de date textuală în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Art. 52. - (1) Imobilele se numerotează la nivelul unităţii administrativ-teritoriale în ordinea înregistrării solicitărilor cu numere de la 1 la n folosind cifre arabe.

(2) În cadrul fiecărui imobil, construcţiile se identifică printr-un cod ataşat numărului cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3, . . .). Codul şi destinaţia construcţiei se evidenţiază în planul de amplasament şi delimitare.

(3) În cazul construcţiilor-condominiu, proprietăţile individuale se identifică astfel: la numărul cadastral al imobilului (teren) şi codul construcţiei, se adaugă codul unităţii individuale (ex.: 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu număr cadastral 178, construcţia C1 şi unitatea individuală 25). Toate unităţile individuale se evidenţiază în cartea funciară colectivă.

(4) Imobilele reprezentate prin detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, căi ferate, drumuri clasificate se numerotează la nivelul UAT. Detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor în cadrul fiecărui UAT sau pe tronsoane, dacă sunt intersectate cu alte detalii liniare, respectându-se următoarea ierarhie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege:

- căile ferate întretăiate de ape;

- drumurile naţionale întretăiate de ape şi căi ferate;

- drumurile judeţene întretăiate de ape, căi ferate şi drumuri naţionale;

- drumurile comunale, orăşeneşti, municipale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale şi drumuri judeţene.

3.4. Încheierea de carte funciară

Art. 53. - (1) Registratorul dispune prin încheiere admiterea sau respingerea cererii de înscriere.

(2) În caz de admitere a cererii de înscriere, se procedează la intabularea, la înscrierea provizorie sau la notarea în cartea funciară.

(3) Registratorul poate dispune admiterea în parte a cererii de înscriere arătând, motivat, partea din cerere care a fost admisă, precum şi cea care a fost respinsă.

(4) În cazul în care se identifică o cauză de nulitate absolută parţială a actului juridic în baza căruia se solicită înscrierea, registratorul poate admite cererea de înscriere în măsura în care actul îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute de legea specială pentru înscrierea în cartea funciară.

(5) Înscrierile în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni se efectuează la cerere, în baza unei încheieri.

Art. 54. - Încheierea registratorului cuprinde:

a) denumirea oficiului şi a biroului teritorial;

b) numărul şi data înregistrării;

c) tariful achitat;

d) înscrisul pe care se întemeiază cererea;

e) felul înscrierii, anume intabulare, înscriere provizorie sau notare;

f) determinarea exactă a obiectului înscrierii;

g) modalităţile drepturilor înscrise;

h) unitatea administrativ-teritorială în care se află imobilul, numărul cărţii funciare, numărul cadastral sau topografic, precum şi numărul de ordine al înscrierii, atunci când cererea de înscriere este admisă în totalitate sau în parte;

i) temeiul juridic al soluţiei de admitere în tot sau în parte ori de respingere;

j) persoanele în folosul şi cele împotriva cărora se efectuează înscrierea;

k) persoanele cărora urmează să li se comunice încheierea;

l) calea de atac, termenul de exercitare a acesteia şi biroul teritorial sau instanţa de judecată la care se formulează;

m) semnătura registratorului;

n) data soluţionării.

Art. 55. - (1) Încheierea trebuie să aibă acelaşi număr cu cel al cererii de înregistrare, aceasta motivându-se în drept în caz de admitere, iar în caz de respingere se va motiva atât în fapt cât şi în drept.

(2) Încheierea se redactează în numărul de exemplare necesar comunicării, plus un exemplar care se va ataşa la dosarul cererii.

(3) Fiecare exemplar al încheierii de admitere este însoţit de extrasul de carte funciară pentru informare care atestă modul în care s-a efectuat înscrierea în cartea funciară.

(4) Încheierea registratorului se comunică celui care a cerut înscrierea, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară şi dispoziţiilor legale, în termen de 15 de zile de la pronunţare, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii, cu excepţiile prevăzute de lege.

(5) Încheierea prin care s-a dispus respingerea cererii nu trebuie însoţită de extrasul de carte funciară pentru informare.

Art. 56. - În cazul transmiterii dreptului de proprietate, un exemplar al încheierii de carte funciară, însoţit de extrasul de carte funciară pentru informare, se comunică Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale.

Art. 57. - (1) Comunicarea documentelor specifice/încheierilor către persoanele interesate se face în mod direct, prin confirmare cu semnătură de primire sau prin poştă, cu filă de comunicare, prin fax sau alte mijloace de comunicare care asigură confirmarea de primire, conform solicitării.

(2) Fila de comunicare este semnată pentru conformitate de către referentul de la registratură.

3.5. Căile de atac împotriva încheierii de carte funciară

Art. 58. - Încheierile de carte funciară sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.

Art. 59. - Cel care a cerut înscrierea nu poate modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate, cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului.

Art. 60. - (1) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere a cererii de înscriere, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Cererea de reexaminare, însoţită de copia încheierii de carte funciară atacată, se depune la biroul teritorial în circumscripţia căruia este situat imobilul.

(3) Cererea de reexaminare se soluţionează, prin încheiere, de către registratorul şef, în termen maximal de 20 de zile calendaristice. Reexaminarea părţii tehnice a documentaţiei este în sarcina inginerului şef şi se soluţionează printr-un referat care stă la baza emiterii încheierii prin care se soluţionează cererea de reexaminare.

(4) Soluţionarea cererii de reexaminare se face cu aplicarea dispoziţiilor referitoare la procedura de soluţionare a unei cereri de înscriere, în baza actelor anexate cererii iniţiale. Pentru soluţionarea cererii de reexaminare, registratorul şef are posibilitatea de a solicita înscrisuri noi.

(5) În situaţia în care, încheierea de carte funciară împotriva căreia s-a formulat cerere de reexaminare a fost soluţionată de un registrator care a fost numit ulterior în funcţia de registrator - şef, reexaminarea se soluţionează de un alt registrator din cadrul oficiului teritorial, în baza unui mandat special acordat în acest sens. Se procedează similar în cazul în care atribuţiile registratorului - şef sunt aduse la îndeplinire, pe o perioadă determinată (ex: concediu de odihnă, delegaţie), de către un registrator de carte funciară care a emis încheierea atacată cu reexaminare.

(6) Dosarul se înaintează în termen de cel mult 2 zile lucrătoare inginerului şef sau registratorului şef, după caz, şi este format din: cererea de reexaminare, copia certificată a tuturor actelor şi a documentaţiilor care au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară atacate, dovada efectuării comunicării acesteia, copia certificată a cărţii funciare. De îndeplinirea acestei obligaţii este responsabil registratorul coordonator sau registratorul care a pronunţat încheierea supusă reexaminării.

(7) După soluţionarea cererii de reexaminare, dosarul se arhivează la biroul teritorial unde s- a înregistrat cererea de înscriere.

Art. 61. - (1) Împotriva încheierii de reexaminare se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Plângerea împotriva încheierii registratorului şef prezentată direct, prin poştă ori prin curier se depune la biroul teritorial care a comunicat-o, se menţionează în registrul general de intrare sub numărul dosarului iniţial, fără a primi număr nou de înregistrare, cu precizarea datei depunerii acesteia.

(3) Plângerea împotriva încheierii se poate depune şi direct la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, situaţie în care instanţa va solicita, din oficiu, biroului teritorial comunicarea copiei dosarului încheierii şi a copiei cărţii funciare, precum şi notarea plângerii în cartea funciară. În acest caz, plângerea se menţionează în registrul general de intrare sub numărul dosarului iniţial, fără a primi număr nou de înregistrare, cu precizarea datei primirii acesteia.

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) nu se emite încheiere de carte funciară.

(5) După verificarea dosarului şi menţionarea din oficiu a plângerii în cartea funciară, acesta se înaintează de îndată, dar nu mai târziu de 15 zile de la înregistrare, judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, cu adresă de înaintare semnată de registratorul şef sau registratorul coordonator, după caz, şi de către referentul de la arhivă.

(6) Dosarul care se înaintează instanţei este format din: copia certificată a tuturor actelor şi a documentaţiilor care au stat la baza emiterii încheierii de carte funciară, precum şi a încheierii registratorului şef prin care s-a soluţionat cererea de reexaminare, primul exemplar al plângerii, după caz, copia certificată a cărţii funciare dacă este deschisă şi dovada efectuării comunicărilor. Dacă, ulterior, sunt înregistrate şi alte plângeri privind acelaşi dosar, se vor înainta şi acestea instanţei, cu menţionarea numărului iniţial de comunicare.

Art. 62. - (1) În caz de admitere a plângerii, hotărârea definitivă a instanţei judecătoreşti produce efecte pentru cartea funciară de la data înregistrării cererii de înscriere la biroul teritorial. Înscrierea dispusă se efectuează în baza unui exemplar conform cu originalul al hotărârii judecătoreşti prin care a fost admisă plângerea, cu menţiunea că este rămasă definitivă, iar încheierea emisă nu este supusă nici unei căi de atac. Prin aceeaşi încheiere se dispune radierea plângerii din cartea funciară.

(2) În cazul în care prin hotărârea judecătorească nu s-a dispus efectuarea unor operaţiuni de carte funciară, dosarul se depune la arhivă la numărul iniţial, radiindu-se totodată plângerea din cartea funciară prin încheiere care nu este supusă nici unei căi de atac.

3.6. Anularea numerelor cadastrale.

Art. 63. - (1) Numerele cadastrale se pot anula:

a) la cererea titularului dreptului de proprietate, dacă imobilul nu este înscris în cartea funciară, în baza:

- cererii de anulare;

- declaraţiei pe proprie răspundere a titularului, în care se va menţiona că nu a folosit documentaţia cadastrală în circuitul civil;

b) la cerere sau din oficiu, dacă imobilul este înscris în cartea funciară, în baza:

- referatului de anulare a numărului cadastral întocmit de inspector;

- sentinţei definitive care dispune anularea numărului cadastral sau anularea tuturor actelor care au stat la baza înscrierilor în cartea funciară a imobilului, caz în care cartea funciară se sistează.

(2) Numerele cadastrale atribuite imobilelor în faza de recepţie a documentaţiei pe flux integrat care au primit încheieri de respingere la cartea funciară se anulează.

(3) După anularea numărului cadastral, inspectorul aplică ştampila "ANULAT" pe planul de amplasament şi delimitare la rubrica în care e menţionat numărul cadastral şi pe ştampila inspectorului, pe toate exemplarele documentaţiei cadastrale, în format analogic.

Art. 64. - În situaţia în care se formulează cerere de reexaminare sau instanţa de judecată admite plângerea împotriva încheierii pronunţate de registratorul şef şi dispune intabularea, compartimentul relaţii cu publicul/registratură înregistrează cererea, ataşează fişierul .cpxml la cerere şi copia dosarului iniţial. Inspectorul preia informaţia din fişierul .cpxml, efectuează recepţia şi aplică parafa.

3.7. Cererea de eliberare a extrasului de carte funciară şi a certificatului de sarcini

Art. 65. - (1) Biroul teritorial eliberează extrase de carte funciară pentru informare, extrase de carte funciară pentru autentificare şi certificate de sarcini.

(2) Extrasul de carte funciară prezintă situaţia cadastral - juridică a imobilului, respectiv poziţiile active din cartea funciară la momentul întocmirii acestuia.

(3) Extrasul de carte funciară pentru autentificare se eliberează la cererea notarului public, în vederea autentificării actelor juridice prin care se constituie, se modifică sau se transmite un drept real imobiliar.

(4) Extrasul de carte funciară pentru informare se eliberează la solicitarea oricărei persoane, pentru a face cunoscută situaţia cadastral - juridică a imobilului la momentul întocmirii acestuia.

(5) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, pentru dezbaterea procedurii succesorale notariale precum şi pentru autentificarea actelor prin care se stinge un drept real imobiliar, se va solicita un extras de carte funciară pentru informare.

(6) Certificatul de sarcini se eliberează la solicitarea oricărei persoane, nefiind condiţionat de anexarea la cerere a unor documente.

(7) Cererile având ca obiect eliberare extrase de carte funciară, certificate de sarcini primite prin fax, e-mail, on-line sau prin orice altă modalitate de comunicare care asigură confirmarea de primire se soluţionează şi se eliberează fără a fi condiţionate de primirea cererilor în original, cu condiţia ca plata tarifelor aferente să fie efectuată.

3.8. Cererea de eliberare a copiilor după documentele aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial şi/sau consultarea acestora

Art. 66. - (1) Oficiile/birourile teritoriale eliberează copii certificate ale documentelor emise de către acestea şi copii ce poartă menţiunea "conform cu exemplarul din arhivă" ale documentelor emise de alte instituţii/autorităţi publice ce se află în arhiva biroului teritorial.

(2) Orice persoană, fără a justifica un interes, poate solicita informaţii din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Consultarea situaţiei cadastral-juridice a unui imobil înregistrat în baza de date se poate face de către orice persoana utilizând datele de identificare ale imobilului.

(3) Orice persoană interesată poate consulta mapa cu înscrisuri, cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

(4) Cererile având ca obiect eliberare copii ale cărţilor funciare primite prin fax, e-mail, on- line sau prin orice altă modalitate de comunicare, care asigură confirmarea de primire, se soluţionează şi se eliberează fără a fi condiţionate de primirea cererilor în original, cu condiţia ca plata tarifelor aferente să fie efectuată.

(5) Copiile solicitate se eliberează în condiţiile alin. (1) şi cuprind, numărul şi data înregistrării cererii, tariful şi numărul de chitanţă, semnătura şi parafa referentului, precum şi ştampila oficiului/biroului teritorial.

(6) În sensul prezentului articol, persoane interesate sunt:

a) părţile actului juridic constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

b) persoanele îndreptăţite să se prevaleze de efectele faptului juridic sau de dreptul constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

c) succesorii universali sau cu titlu universal ai persoanelor arătate la punctele a) şi b), astfel cum sunt moştenitorii părţilor actului juridic constatat prin înscrisul care a stat la baza înscrierii în cartea funciară;

d) succesorii cu titlu particular ai persoanelor arătate la punctele a) şi b), atunci când invocă un drept ce constituie un efect al actului sau al faptului constatat prin înscris ori un drept aflat în legătură cu acest act sau fapt, astfel cum este, de exemplu, cumpărătorul sau donatarul dreptului constatat prin înscris;

e) titularul unui drept de preempţiune privitor la dreptul constatat prin înscris, reprezentantul convenţional sau legal al uneia dintre părţile actului juridic constatat prin înscris, ocrotitorul legal al uneia dintre părţi ori creditorul uneia dintre părţi, inclusiv creditorul beneficiar al unei clauze de inalienabilitate cu privire la dreptul constatat prin înscris;

f) instanţele judecătoreşti, instituţiile şi organele de cercetare şi urmărire penală, instituţiile publice de recuperare a creanţelor fiscale/bugetare ale statului, notarii publici şi orice altă autoritate sau instituţie publică abilitată legal în acest sens;

g) reclamantul într-o acţiune care priveşte imobilul înscris în cartea funciară.

Art. 67. - (1) Se interzice scoaterea cărţilor funciare, a actelor ce stau la baza înscrierilor, a planurilor de identificare a imobilelor şi a registrelor specifice din incinta biroului teritorial, cu excepţia situaţiilor în care se solicită efectuarea unei expertize grafologice, în condiţiile legii.

(2) În această situaţie, anterior predării, cartea funciară se converteşte în format digital şi se întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează cartea funciară şi documentele predate în original şi termenul de restituire. În arhivă, în locul cărţii funciare şi a actului ridicat, se va lăsa o copie a acestora şi un exemplar al adresei de ridicare şi al procesului-verbal încheiat. În baza procesului verbal, în cartea funciară se efectuează o notă marginală la rubrica "Observaţii/Referinţe" din partea I a cărţii funciare, în care vor fi menţionate numele şi prenumele persoanei care a ridicat originalul cărţii funciare sau actele care au stat la baza înscrierii, data la care au fost ridicate şi documentul în baza căruia au fost solicitate.

(3) Procesul-verbal se înregistrează în registrul de corespondenţă şi conţine: denumirea oficiului teritorial, numele registratorului coordonator sau şef, după caz, denumirea instituţiei care ridică originalele, numele şi calitatea persoanei care le-a ridicat, datele din adresa de solicitare a predării actelor juridice, data ridicării şi data la care se preconizează să fie înapoiate, numele şi semnătura celui care predă, respectiv primeşte.

(4) Dacă la împlinirea termenului preconizat de restituire cărţile funciare şi actele transmise în original nu au fost înapoiate, se solicită instituţiilor care le-au ridicat informaţii referitoare la termenul de restituire.

(5) Cererile înregistrate după ridicarea originalului cărţii funciare în format analogic se soluţionează în termenele legale.

3.9. Cerere privind solicitarea inventarului de coordonate al imobilului, în vederea trasării

Art. 68. - Persoana autorizată este obligată ca, înainte de executarea unei lucrări de trasare pentru un imobil, să solicite oficiului teritorial coordonatele imobilului din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, iar după finalizarea lucrării să întocmească un proces-verbal de trasare şi predare-primire a amplasamentului, semnat de către persoana autorizată şi de către proprietar.

CAPITOLUL IV PROCEDURA DE ÎNSCRIERE ÎN EVIDENŢELE DE CADASTRU ŞI CARTE FUNCIARĂ

4.1. Dispoziţii generale

Art. 69. - (1) Cererile de înscriere, indiferent de data înregistrării lor, sunt soluţionate potrivit normelor materiale în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârşirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înscrierii ori rectificării, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul înregistrării acestora în RGI.

(2) Se înscriu în cartea funciară dreptul de folosinţă asupra terenurilor şi dreptul de concesiune constituit asupra unor imobile din domeniul privat al statului sau al UAT- ului, născute în baza unor acte juridice anterioare întrării în vigoare a Codului civil.

Art. 70. - (1) Cererea de recepţie şi/sau înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară se verifică şi se înregistrează de îndată în registrul general de intrare, cu menţionarea datei, orei şi minutului primirii cererii.

(2) Cererile de recepţie şi/sau înscriere se repartizează aleatoriu, prin aplicaţia informatică, inspectorilor, registratorilor, asistenţilor registratori sau referenţilor, în funcţie de specificul fiecăreia.

(3) Cererile înregistrate sunt grupate de către referent, în mape, repartizate pe bază de centralizator, care sunt completate zilnic de către referentul de la registratură cu numerele de înregistrare alocate cererilor din ziua respectivă. Centralizatorul se semnează zilnic de către salariatul căruia i s-au repartizat cererile înregistrate la biroul teritorial în ziua respectivă.

(4) Orice înscriere în cartea funciară se face numai pe baza înscrisului constatator al temeiului înscrierii, indiferent de natura acestui temei, dacă înscrisul este încheiat în forma cerută de lege pentru validitatea actului, potrivit prevederilor legale.

(5) La arhivă, dosarele soluţionate se predau sub semnătură, făcându-se menţiune în registrul de unităţi arhivistice, la rubrica observaţii: arhivă - data. Referentul scade lucrările cu data intrării în arhivă a dosarelor soluţionate.

Art. 71. - (1) Înainte de soluţionarea cererii de către registrator, asistentul registrator verifică cererea în raport cu datele de carte funciară, precum şi cu informaţiile din cuprinsul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. Rezultatul verificărilor, respectiv dacă există sau nu impedimente pentru efectuarea lucrărilor solicitate ori sarcini sau alte operaţiuni care urmează a fi transcrise în cartea funciară, se menţionează pe cerere.

(2) Cât timp o cerere de recepţie şi/sau înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară este în curs de soluţionare, se pot elibera doar extrase de carte funciară pentru informare şi copii certificate ale cărţii funciare respective cu menţiunea existenţei cererii, a numărului şi a datei de înregistrare a acesteia. În situaţia în care cererea în curs de soluţionare are ca obiect o cotă - parte din dreptul intabulat în cartea funciară, se pot elibera şi extrase de carte funciară pentru autentificare pentru celelalte cote-părţi.

Art. 72. - (1) Registratorul respinge cererea de înscriere a actului juridic care este afectat de o cauză de nulitate absolută expres prevăzută de lege sau pentru nerespectarea unor condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare.

(2) Registratorul nu poate respinge o cerere de înscriere pentru motive de nulitate absolută a actului juridic a căror identificare ar presupune verificări în afara conţinutului actului juridic şi al cărţii funciare, astfel cum este cazul unei pretinse cauze ilicite sau imorale a actului juridic ori a unei pretinse fraude la lege.

(3) În cazul în care apreciază că pot fi înlăturate impedimentele de care depinde soluţionarea cererii, registratorul sau inspectorul poate convoca părţile, printr-o adresă de comunicare, în care se vor preciza locul, data şi ora prezentării. Concluziile convocării vor fi menţionate într-un proces verbal semnat de părţi, care se ataşează la dosarul cererii.

Art. 73. - (1) Înscrierile în cartea funciară se efectuează în cazul admiterii cererii, de către asistentul registrator.

(2) În cazul respingerii cererii de înscriere, asistentul registrator notează din oficiu soluţia de respingere în acea parte a cărţii funciare unde ar fi urmat să se facă înscrierea.

(3) În situaţia în care registratorul dispune respingerea cererii privitoare la prima înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară a unui imobil, pentru care nu există carte funciară deschisă, respingerea se va menţiona în RGI şi în dreptul poziţiei din registrul de transcripţiuni la care fusese transcris dreptul.

(4) Notarea respingerii cererii nu se evidenţiază în extrasul de carte funciară pentru autentificare sau informare, cu excepţia situaţiei în care a fost notată cererea de reexaminare sau plângerea împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare.

Art. 74. - (1) În termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice solicitare de înscriere în cartea funciară a unui imobil, pe baza unei documentaţii cadastrale recepţionate cu alocare de număr cadastral atribuit anterior implementarii sistemului informatic integrat de cadastru şi carte funciară, se realizează cu completarea vechii documentaţii prezentate în original, sau a copiei conform cu originalul a documentaţiei eliberată de biroul teritorial, cu fişierul .cpxml întocmit de o persoană autorizată, unde se va menţiona la "Menţiuni" vechiul număr cadastral, în vederea introducerii imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

(2) După expirarea acestui termen, documentaţiile cadastrale prevăzute la alineatul anterior, neînscrise în cartea funciară îşi pierd valabilitatea, iar numerele cadastrale alocate se anulează din oficiu.

Art. 75. - Actele originale sau în copie legalizată care au stat la baza emiterii încheierilor de carte funciară se păstrează permanent, în arhiva biroului teritorial, conform nomenclatorului arhivistic.

Art. 76. - (1) În vederea efectuării înscrierii în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilului care a făcut obiectul unui litigiu în care s-a dispus expertiza judiciară, avizată de oficiul teritorial, planul de amplasament şi delimitare a imobilului pentru care s-a admis recepţia ţine locul documentaţiei cadastrale după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive. Atribuirea numărului cadastral se face de către oficiile teritoriale, ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti, la cererea persoanelor interesate, după verificarea corespondenţei cu realitatea din teren, dacă situaţia tehnico - juridică a imobilului nu a fost modificată prin înregistrări ulterioare avizării tehnice a expertizei judiciare.

(2) Documentaţia întocmită în aplicarea art. 1050 din Codul de procedură civilă se avizează tehnic de către oficiile teritoriale, la cererea persoanelor interesate, fără a se atribui număr cadastral, similar procedurii de avizare a expertizelor tehnice judiciare.

(3) În situaţia în care imobilul ce face obiectul dosarului prin care s-a solicitat constatarea uzucapiunii nu este înscris în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti, la cererea persoanelor interesate, oficiul teritorial înregistrează cererea pe flux integrat şi procedează la înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Atribuirea numărului cadastral se efectuează după verificarea corespondenţei cu realitatea din teren, respectiv dacă situaţia tehnico-juridică a imobilul nu a fost modificată prin înregistrări ulterioare avizării documentaţiei tehnice cadastrale anexate cererii prin care se solicită constatarea uzucapiunii.

4.2. Soluţionarea cererilor pe flux integrat cadastru - carte funciară

Art. 77. - Fluxul integrat de cadastru şi carte funciară, presupune parcurgerea următoarelor etape:

- la înregistrarea în RGI cererea electronică este alocată în mod aleatoriu inspectorului, asistentului registrator şi registratorului, după caz;

- în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară pe hârtie, înaintea procesării cererii de către inspector se efectuează conversia cărţii funciare în format electronic de către asistentul registrator;

- în funcţie de obiectul cererii, inspectorul accesează modulul de cadastru al sistemului integrat parcurgând etapele din aplicaţia informatică;

- dacă din punct de vedere tehnic documentaţia îndeplineşte cerinţele impuse, inspectorul integrează imobilul în baza de date şi alocă număr cadastral, după caz;

- dacă se impun completări, rectificări ale documentaţiei cadastrale, se emite nota de completare din referatul generat de aplicaţie;

- documentaţia cadastrală însoţită de referat se transmite serviciului de publicitate imobiliară în vederea efectuării eventualelor completări;

- persoana autorizată şi beneficiarii pot urmări în sistem electronic starea cererilor înregistrate la oficiul teritorial în baza numărului de înregistrare;

- dacă în termenul stabilit prin referat se efectuează completările solicitate, inspectorul soluţionează cererea;

- dacă documentaţia cadastrală este incorectă sau nu au fost aduse completările solicitate în termenul stabilit, se completează nota de respingere din referatul generat de aplicaţie;

- inspectorul soluţionează cererea prin admitere sau respingere;

- după soluţionarea cererii de către inspector cererea electronică se transmite serviciului de publicitate imobiliară, împreună cu documentaţia analogică;

- serviciul de publicitate imobiliară emite încheierea de carte funciară de admitere sau de respingere.

4.2.1. Prima înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară

Art. 78. - (1) Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează la cerere sau din oficiu, în cazurile expres prevăzute de lege.

(2) Prima înscriere a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează la cerere, în baza:

a) înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real;

b) certificatului fiscal eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află imobilul respectiv;

c) documentaţiei cadastrale recepţionate, prin care s-a atribuit număr cadastral imobilului;

d) dovezii plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciară, după caz.

Art. 79. - (1) Se asimilează primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi atribuirea de număr cadastral şi deschiderea unei noi cărţi funciare pentru imobilele înscrise în cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, indiferent de felul şi numărul operaţiunilor cadastrale şi de carte funciară efectuate în acest sens.

(2) În noua carte funciară deschisă se preiau poziţiile active din cartea funciară deschisă potrivit Decretului-lege nr. 115/1938. În cazul în care toate imobilele din cartea funciară veche au fost transcrise, aceasta se sistează. Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice altă cauză nu vor mai fi înscrise în cărţile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor putea fi radiate la cererea persoanelor interesate sau din oficiu.

(3) Se întocmeşte documentaţie cadastrală de primă înscriere în sistemul de cadastru şi carte funciară, cu atribuire de număr cadastral, pentru:

a) înscrierea unei construcţii, care a fost edificată pe un teren înscris într-o carte funciară deschisă conform Decretului-lege nr. 115/1938;

b) dezlipirea sau alipirea unor imobile înscrise în cărţi funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938;

c) înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor proprietăţii şi a Legii nr. 15/1990.

(4) În cazul în care numai o parte din imobilul înscris într-o carte întocmită în baza Decretului-lege nr. 115/1938 a făcut obiectul unuia dintre actele normative menţionate la alin. (3) lit. c), se procedează la desprinderea acelei părţi prin formarea unui imobil pentru care se întocmeşte o carte funciară nouă.

(5) Operaţiunea de desprindere se înscrie în cartea funciară existentă. Partea neafectată de actele normative prevăzute la alin. (3) lit. c) se reînscrie în aceeaşi carte funciară, iar pentru partea desprinsă se constituie o carte funciară nouă. În cartea funciară existentă se menţionează numărul cadastral şi numărul cărţii funciare în care s-a înscris imobilul.

(6) În cazul în care titlurile de proprietate s-au emis pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice, cu menţionarea numerelor topografice ale parcelelor, înscrierile continuă să fie efectuate în vechile cărţi funciare. În această situaţie, până la finalizarea lucrărilor de cadastru, se înscrie doar dreptul de proprietate, fără reprezentarea grafică a acestuia. În situaţia în care după verificările efectuate de oficiul teritorial, având la bază planul de carte funciară şi ortofotoplanul, se constată diferenţe, titlul de proprietate va fi înscris în cartea funciară în baza unei documentaţii de primă înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.

(7) În toate situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), b) şi c), în cărţile funciare, precum şi în actele notariale se menţionează atât numerele topografice, cât şi numerele cadastrale corespunzătoare.

(8) La deschiderea cărţii funciare noi, pentru imobilul căruia i se atribuie număr cadastral în cazurile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3), se preia informaţia din partea a II-a şi a III-a a cărţii funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938, iar suprafaţa şi categoria de folosinţă se preia din documentaţia cadastrală. Încheierea de carte funciară se comunică tuturor persoanelor interesate.

(9) În cazul în care din cărţile funciare vechi sau din actele prezentate de părţi, rezultă că imobilul este înscris în proprietatea indiviză a mai multor persoane, însă, în fapt, aceştia se găsesc în stăpânirea unor părţi determinate, proprietarul interesat va putea cere înscrierea într-o nouă carte funciară deschisă conform Legii.

(10) Operaţiunea de înscriere într-o carte funciară nouă se efectuează prin întocmirea unei documentaţii cadastrale de prima înscriere pentru suprafaţa din imobil stăpânită în fapt, conform prevederilor alineatului anterior.

(11) Documentaţia cadastrală va avea ataşat procesul verbal de vecinătate, încheiat cu cei care stăpânesc în fapt suprafeţele de teren învecinate, cu scăderea aritmetică a suprafeţei acestui imobil din suprafaţa totală a imobilului înscris în cartea funciară veche şi efectuarea pe PAD a menţiunii "Se diminuează din cartea funciară nr. . . . . suprafaţa de . . . . "

(12) Înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se va efectua conform dispoziţiilor prevăzute la alin. (9) şi (10) şi reprezintă prima înregistrare a imobilelor cuprinse în vechile evidenţe de carte funciară.

Art. 80. - (1) Concomitent cu deschiderea cărţii funciare, în regiunile de transcripţiuni şi inscripţiuni se fac verificări pentru a identifica poziţia din registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni la care a fost transcris actul juridic ce atestă dreptul ce urmează a fi intabulat, precum şi eventualele sarcini înscrise cu privire la imobil. În dreptul acestor poziţii se va face trimitere la numărul cărţii funciare deschise pentru imobil şi la localitatea în care s-a deschis cartea funciară, concomitent cu transcrierea sarcinilor în cartea funciară.

(2) Înscrierile din registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni convertite în format electronic trebuie corectate şi validate.

(3) Sarcinile stinse prin împlinirea termenului sau în orice alt mod se radiază la cerere sau din oficiu şi nu se înscriu în cartea funciară.

Art. 81. - (1) Înainte de soluţionarea cererii având ca obiect prima înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, asistentul registrator solicită referentului arhivar o copie "conformă cu exemplarul aflat în arhivă" a actului transcris în vechile registre de publicitate imobiliară în temeiul căruia urmează a fi efectuată înscrierea.

(2) Copia menţionată la alin. (1) este confruntată de către asistentul registrator cu actul anexat cererii de înscriere în cartea funciară. În cazul în care se constată neconcordanţe între cele două înscrisuri se face menţiune despre aceasta pe cererea de înscriere, iar registratorul de carte funciară dispune respingerea înscrierii.

(3) Registratorul de carte funciară care a pronunţat încheierea de respingere comunică, în scris, directorului oficiului teritorial inadvertenţele constatate între actul transcris şi cel anexat cererii de înscriere, iar acesta dispune, dacă este cazul, sesizarea organelor de urmărire penală privind eventualele infracţiuni.

Art. 82. - (1) Înainte de soluţionarea cererii având ca obiect prima înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară în baza titlului de proprietate emis în baza legilor proprietăţii, inspectorul verifică corespondenţa titlului anexat cererii cu exemplarul aflat în arhiva oficiului teritorial.

(2) În situaţia în care se constată inadvertenţe, se recurge la procedura îndreptării erorilor materiale, a rectificării sau se sesizează organele de urmărire penală, după caz, iar cererea de recepţie se va soluţiona cu notă de respingere.

Art. 83. - (1) Documentaţia cadastrală de primă înscriere conţine:

a) Borderou;

b) Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;

c) Cererea de recepţie şi înscriere;

d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) Copiile actelor de identitate ale proprietarilor şi ale altor titulari de drepturi reale persoane fizice/adeverinţă emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărţii funciare, dacă este cazul;

g) Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află imobilul respectiv;

h) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

i) Inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate,

j) Calculul analitic al suprafeţelor;

k) Memoriul tehnic;

l) Fişa imobilului;

m) Planul de amplasament şi delimitare;

n) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

o) Fişierul .cpxml.

Art. 84. - (1) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilului situat în intravilan a cărui suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu până la 10% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau faţă de cea din actul de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale care conţine suplimentar următoarele documente:

a) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate - în cazul imobilului împrejmuit şi materializat prin elemente stabile în timp, clar identificabile;

b) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate şi un proces verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii, concesionari, administratori sau titulari ai dreptului de folosinţă ai imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, etc.) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmui

împrejmuit;

(2) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilului situat în extravilan a cărui suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu până la 5% inclusiv faţă de suprafaţă înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau cea din actele de proprietate, se realizează în baza documentaţiei cadastrale de primă înscriere care va conţine suplimentar şi următoarele documente:

a) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate - în zonele de aplicare a legilor proprietăţii, dacă există plan parcelar avizat de primărie şi recepţionat de oficiul teritorial;

b) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului dată în faţa persoanei autorizate şi un proces verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, sau alte elemente liniare) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit, situat în zonele necooperativizate.

(3) Prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară pentru imobilele a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mică decât suprafaţă din acte, se realizează în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei pe proprie răspundere a proprietarului dată în faţa persoanei autorizate cu privire la identificarea imobilului măsurat.

(4) La prima înscriere, datele privind categoria de folosinţă/destinaţia şi descrierea construcţiilor se preiau din documentaţia cadastrală recepţionată.

Art. 85. - (1) Pentru imobilele situate în intravilan a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu peste 10% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau cea din actele de proprietate şi pentru imobilele situate în extravilan a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mare cu peste 5% faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară deschisă potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938 sau cea din actele de proprietate, documentaţia cadastrală se respinge cu excepţia situaţiei în care se depun documentele prevăzute la alin. (2).

(2) Pentru imobilele prevăzute la alin. (1), proprietarii pot dobândi excedentul de suprafaţă, fie prin acţiune în instanţă, fie prin procedura eliberării certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar.

Art. 86. - (1) Pentru terenurile din extravilan retrocedate conform legilor proprietăţii în situaţia în care pentru tarlaua în care este situat imobilul nu există plan parcelar recepţionat, pentru prima înregistrare persoana autorizată are obligaţia de a realiza planul parcelar.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), la recepţia documentaţiilor cadastrale pentru imobilele situate în extravilan unde nu există plan parcelar în arhiva oficiului teritorial se poate utiliza un «plan de încadrare în tarla», pe care sunt reprezentate limitele tarlalei determinate prin măsurători, limitele imobilelor care au numere cadastrale anterior atribuite, limitele imobilului în cauză şi alte detalii fixe din teren. Aceste prevederi nu se aplică terenurilor din zonele necooperativizate, unde limitele imobilului care face obiectul primei înscrieri se certifică în baza procesului verbal de vecinătate.

(3) Planul de încadrare în tarla este întocmit în format analogic şi digital, este semnat de persoana autorizată, de proprietar sau de deţinătorul legal şi vizat de preşedintele comisiei locale de fond funciar.

(4) Planul de amplasament şi delimitare întocmit în condiţiile alin. (2) şi (3) va purta menţiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar». Această menţiune se face şi în fişierul .cpxml, la rubrica "Observaţii".

(5) Persoana autorizată informează proprietarul cu privire la consecinţele ulterioare ale lipsei planului parcelar, respectiv posibilitatea schimbării amplasamentului ocupat în prezent, modificarea geometriei, modificarea dimensiunilor laturilor şi a suprafeţei iar proprietarul semnează declaraţia care ulterior se semnează şi de către persoana autorizată.

(6) Menţiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar» se radiază în baza referatului întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef, cu ocazia recepţiei planului parcelar.

Art. 87. - (1) Pentru imobilele situate în tarlale care au trecut din extravilan în intravilan, după aplicarea legilor proprietăţii, la recepţia documentaţiilor cadastrale se solicită planul parcelar.

(2) În cazul în care o tarla din extravilan a trecut în intravilan şi imobilul este împrejmuit, recepţia se poate efectua în lipsa planului parcelar, cu menţiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar».

(3) La înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a imobilelor situate în extravilanul UAT- urilor din zone necooperativizate nu se solicită plan parcelar sau plan de încadrare în tarla. Recepţia documentaţiilor cadastrale se realizează în baza documentaţiei cadastrale, a unei adeverinţe eliberată de primărie care să ateste că imobilul se află în zona necooperativizată şi a procesului verbal de vecinătate.

(4) Pentru imobilele situate în zona de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, în intravilanul localităţilor este obligatorie identificarea imobilelor cu date de carte funciară veche, cu excepţia situaţiilor în care imobilul este înscris fără a fi identificat cu număr topografic, cartea funciară este degradată sau nu există în arhivă. Aceste excepţii vor fi certificate de către asistentul registrator sau referentul arhivar care va emite un referat în acest sens.

(5) Răspunderea pentru corectitudinea identificării revine persoanei autorizate.

(6) Pentru terenurile înscrise în vechile cărţi funciare, situate în extravilan, care au făcut obiectul legilor proprietăţii, nu este obligatorie identificarea numărului topografic din cartea funciară veche, excepţie făcând cazurile în care pe aceste imobile există construcţii.

4.2.2. Înscrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate

Art. 88. - Dacă dezmembrămintele au ca obiect doar o parte determinată dintr-un imobil, se întocmeşte planul de amplasament şi delimitare a imobilului pe care se reprezintă suprafaţa de teren afectată, iar documentaţia cadastrală aferentă se înregistrează pe flux de actualizare informaţii tehnice, pentru imobilele înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară sau pe flux de primă înscriere, pentru imobilele neînscrise.

Art. 89. - Documentaţia pentru înscrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate privată, cuprinde:

a) Borderou;

b) Dovada achitării tarifului;

c) Cererea de recepţie şi înscriere;

d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) Copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare, după caz;

g) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

h) Inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

i) Calculul analitic al suprafeţei;

j) Memoriul tehnic;

k) Copia planului de amplasament şi delimitare a imobilului care este afectat de dezmembrământ, după caz;

l) Planul de amplasament şi delimitare a imobilului pe care se reprezintă suprafaţa de teren/construcţie afectată de dezmembrământ, cu indicarea dimensiunilor limitelor dezmembrământului, şi/sau releveele construcţiilor afectate de dezmembrăminte;

m) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n) Fişierul .cpxml, unde la rubrica "Observaţii" se va face menţiune cu privire la existenţa unei suprafeţe afectate de dezmembrământ.

Art. 90. - Dreptul de servitute se va intabula în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului care constituie fond aservit, iar beneficiul dreptului de servitute se va nota în partea a II-a a cărţii funciare a imobilului care constituie fond dominant.

Dacă fondul dominant sau fondul aservit se dezlipeşte, înscrierile privitoare la servitute vor fi transcrise în mod corespunzător în partea a II-a, respectiv în partea a III-a a cărţilor funciare ale imobilelor afectate de dreptul de servitute.

Art. 91. - (1) Dreptul de superficie se va intabula în partea a III-a a cărţii funciare în care este înscris dreptul de proprietate asupra terenului, deschizându-se, totodată, cartea funciară de superficie. În cartea funciară de superficie, în care este înscris dreptul de proprietate asupra construcţiei, se va înscrie acelaşi număr cadastral al imobilului (teren) - însoţit de codul construcţiei, făcându-se menţiune în rubrica "Observaţii" a părţii I despre numărul cărţii funciare a terenului.

(2) Dreptul de superficie se intabulează în baza următoarelor acte juridice:

a) înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România, hotărârea judecătorească definitivă, certificatul de moştenitor sau actul administrativ prin care se dispune constituirea, modificarea sau transmiterea unui drept de superficie;

b) înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România care constată actul juridic, prin care proprietarul unui teren şi al construcţiei situate pe acesta a dispus numai de construcţie, certificatul de moştenitor care constată dobândirea, de către unul sau mai mulţi moştenitori, doar a dreptului de proprietate asupra construcţiei, iar nu şi a dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este situată, precum şi hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a suplinit consimţământul unei părţi la încheierea unui act juridic care are ca efect transmiterea dreptului de proprietate asupra construcţiei independent de proprietatea terenului pe care aceasta este situată;

c) înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România care constată actul juridic, inclusiv legatul, prin care proprietarul unui teren şi a construcţiei situate pe acesta a dispus atât de teren, cât şi de construcţie, dar în favoarea unor persoane diferite, certificatul de moştenitor care constată dobândirea, de către persoane diferite, a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este situată, precum şi hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a suplinit consimţământul unei sau a unor părţi la încheierea unui act juridic care are ca efect transmiterea, către persoane diferite, a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este situată;

d) înscrisul autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România sau hotărârea judecătorească prin care se constată renunţarea proprietarului unui teren la dreptul de a invoca accesiunea cu privire la construcţia realizată de o altă persoană pe acel teren;

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) - d) din prezentul articol, cererea de înscriere a unui drept de superficie se admite chiar dacă în înscrisul în baza căruia se solicită înscrierea nu este stipulată expres constituirea dreptului de superficie.

Art. 92. - (1) Dreptul de superficie se înscrie întotdeauna cu arătarea duratei pentru care a fost constituit.

(2) Durata dreptului de superficie este cea arătată în înscrisul în baza căruia se solicită intabularea, dar nu mai mult de 99 de ani.

(3) În cazurile de constituire indirectă a superficiei, dreptul de superficie se va intabula pentru o durată de 99 de ani.

(4) În toate cazurile, dreptul de superficie poate fi înnoit la împlinirea duratei pentru care a fost intabulat, pentru o durată mai mică, egală sau mai mare decât durata iniţială, însă cu respectarea limitei prevăzute la alin. (2). Înnoirea superficiei este supusă regulilor aplicabile intabulării superficiei.

Art. 93. - (1) În cazul în care se constituie un drept de superficie, în structura căruia intră dreptul de folosinţă asupra terenului şi posibilitatea de a edifica o construcţie pe teren, dreptul de superficie se intabulează în partea a III-a a cărţii funciare a terenului.

(2) În situaţia în care proprietarul construcţiei devine şi proprietarul terenului sau invers ori dacă un terţ devine proprietarul ambelor bunuri, cartea funciară de superficie se va închide concomitent cu înscrierea dreptului dobândit şi cu transcrierea construcţiei în cartea funciară a terenului.

Art. 94. - Radierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate constituite în folosul unui imobil se va putea face numai cu acordul celui care are înscris un drept asupra imobilului, dat prin înscris autentic notarial, fără întocmirea unei documentaţii cadastrale. Acest consimţământ nu este necesar dacă radierea s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau, după caz, prin încetarea existenţei juridice a titularului, dacă acesta era o persoană juridică.

4.2.3. Înscrierea actualizării informaţiilor tehnice

Art. 95. - (1) Documentaţia cadastrală de actualizare informaţii tehnice este documentaţia prin care se realizează actualizarea oricăror informaţii textuale şi grafice ale imobilului înscris în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi poate fi realizată prin una sau mai multe operaţiuni de: înscriere/radiere construcţii, modificare limită de imobil, modificare suprafaţă, actualizare categorii de folosinţă/destinaţii, repoziţionare, descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate pentru o parte din imobil şi actualizarea oricăror informaţii tehnice cu privire la imobil.

(2) Prin cererea de actualizare informaţii tehnice pot fi efectuate simultan toate operaţiunile enumerate mai sus.

(3) Cu ocazia soluţionării cererilor de actualizare informaţii tehnice în cărţile funciare în care s-a înscris atât suprafaţa rezultată din măsurători cât şi suprafaţa din act, se va păstra doar suprafaţa din măsurători.

4.2.3.1. Înscrierea în planul cadastral şi în cartea funciară a unei construcţii existente pe un teren înscris în cartea funciară

Art. 96. - Documentaţia cadastrală de înscriere a unei construcţii definitive pe un teren înscris în cartea funciară conţine:

a) borderou;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie şi înscriere;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copia legalizată a certificatului de căsătorie, după caz;

g) copia extrasului de carte funciară pentru informare;

h) certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află imobilul respectiv;

i) autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnat şi ştampilat de reprezentantul autorităţii locale sau certificatul prevăzut de lege;

j) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

k) calculul analitic al suprafeţei;

l) memoriul tehnic;

m) copia planului de amplasament şi delimitare a terenului înscris în cartea funciară pe care se edifică construcţia definitivă sau se extinde o construcţie veche;

n) planul de amplasament şi delimitare cu reprezentarea terenului şi a construcţiei;

o) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

p) fişierul .cpxml.

Art. 97. - La înscrierea construcţiilor persoana autorizată specifică numărul de niveluri, anul construirii, suprafaţa construită la sol şi suprafaţa construită desfăşurată. Aceste date vor fi menţionate în planul de amplasament şi delimitare a imobilului, la pct. B «Date referitoare la construcţii», coloana «Menţiuni», iar în fişierul .cpxml la «Construcţii - Introducere/editare clădiri - Menţiuni».

Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, semnat şi ştampilat de reprezentantul autorităţii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia şi a unei documentaţii cadastrale.

(2) În cazul construcţiilor realizate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înscrierea se face în baza:

a) autorizaţiei de construire sau, în lipsa acesteia, a certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază este situată construcţia;

b) documentaţiei cadastrale.

(3) Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se poate înscrie în cartea funciară şi pe stadii de execuţie, în baza următoarelor documente:

a) certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale;

b) procesului-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei, vizat de serviciul de specialitate din cadrul primăriei unităţii administrativ teritoriale;

c) documentaţiei cadastrale.

Art. 99. - (1) Pentru construcţiile înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, fără acte doveditoare ale dreptului de proprietate, în situaţia în care se solicită ulterior intabularea dreptului de proprietate, operaţiunea se efectuează pe flux integrat, cu întocmirea unui nou fişier .cpxml.

(2) Cererea de recepţie şi înscriere va fi însoţită de:

a) dovada achitării tarifului;

b) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

c) copia legalizată a certificatului de căsătorie, după caz;

d) copia extrasului de carte funciară pentru informare;

e) documentele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra construcţiilor;

f) fişierul .cpxml.

Art. 100. - Înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a unei construcţii edificate pe mai multe terenuri ce au limite comune este condiţionată de efectuarea în prealabil a unei operaţiuni de alipire, din care să rezulte un singur imobil.

Art. 101. - Înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a unei construcţii reprezentând un sistem de panouri fotovoltaice, se face în baza documentaţiei cadastrale, a autorizaţiei de construire şi a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Pe planul de amplasament si delimitare se reprezintă conturul exterior al zonei pe care sunt amplasate panourile, iar în fişierul .cpxml la «Construcţii - Introducere/editare clădiri - Menţiuni», se face menţiunea "sistem cu n panouri fotovoltaice".

Art. 102. - Dacă pentru o construcţie provizorie s-a eliberat autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor sau un certificat emis de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia, aceasta se poate înscrie în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, la cerere, în baza documentaţiei cadastrale.

4.2.3.2. Radierea din planul cadastral şi din cartea funciară a unei construcţii existente pe un teren înscris în cartea funciară.

Art. 103. - Operaţiunea de radiere a unei construcţii din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se efectuează, la cererea proprietarului, fără documentaţie cadastrală, în baza actului administrativ specific, emis în condiţiile legale. Fişierul .cpxml se preia din arhiva oficiului teritorial, se actualizează de către inspectorul căruia i-a fost alocată lucrarea şi se ataşează cererii care se soluţionează pe flux integrat.

4.2.3.3. Documentaţia cadastrală de modificare a limitei/limitelor imobilului

Art. 104. - (1) Documentaţia cadastrală de modificare a limitei/limitelor imobilului conţine:

a) borderou;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie/cererea de recepţie şi înscriere;

d) declaraţiile pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilelor măsurate;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copiile extraselor de carte funciară pentru informare;

g) declaraţia autentică de voinţă între părţi sau hotărârea judecătorească definitivă;

h) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

i) calculul analitic al suprafeţelor;

j) memoriul tehnic;

k) copiile planurilor de amplasament şi delimitare ale imobilelor care sunt supuse modificării limitelor;

l) planurile de amplasament şi delimitare ale imobilelor, întocmite pentru fiecare imobil a cărui limită se modifică;

m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilele să poată fi localizate;

n) fişierul .cpxml.

(2) Operaţiunea cadastrală de modificare a limitei de proprietate se efectuează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) există două sau mai multe imobile învecinate înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară;

b) imobilele în cauză au cel puţin o latură comună;

c) operaţiunea nu presupune un transfer al dreptului de proprietate.

4.2.3.4. Documentaţia cadastrală de modificare a suprafeţei imobilului

Art. 105. - Documentaţia cadastrală de modificare a suprafeţei imobilului se va întocmi în situaţia în care suprafaţa imobilului rezultată din măsurători este diferită de suprafaţa pentru care a fost atribuit numărul cadastral, indiferent dacă această suprafaţă a fost sau nu înscrisă în cartea funciară.

Art. 106. - (1) Documentaţia cadastrală de modificare a suprafeţei imobilului înscris în cartea funciară, conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie/cererea de recepţie şi înscriere;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copia extrasului de carte funciară pentru informare;

g) hotărârea judecătorească definitivă, declaraţia autentică a proprietarului, procesul verbal de vecinătate, după caz;

h) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

i) calculul analitic al suprafeţelor;

j) memoriul tehnic;

k) copia planului de amplasament şi delimitare a imobilului care este supus modificării suprafeţei;

l) planul de amplasament şi delimitare întocmit pentru imobilul a cărui suprafaţă se modifică;

m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n) fişierul .cpxml.

Art. 107. - Modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în intravilan cu un procent de până la 10% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, se realizează în baza documentaţiei cadastrale de modificare a suprafeţei, care conţine suplimentar următoarele documentele:

a) declaraţia autentică a proprietarului în cazul imobilului împrejmuit şi materializat prin elemente stabile în timp;

b) declaraţia autentică a proprietarului şi procesul verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, etc.) - în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit;

Art. 108. - Modificarea în plus a suprafeţei imobilului situat în extravilan cu un procent de până la 5% inclusiv faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, se realizează în baza documentaţiei cadastrale de modificare a suprafeţei care conţine suplimentar următoarele documentele, după caz:

a) declaraţia autentică a proprietarului - în zonele de aplicare a legilor proprietăţii, dacă există plan parcelar recepţionat de oficiul teritorial;

b) declaraţia autentică a proprietarului şi procesul verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, etc.) în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit, situat în zonele foste necooperativizate.

Art. 109. - (1) Modificarea în plus a suprafeţei imobilului înscris în cartea funciară, până la procentele menţionate în prezentul capitol se poate realiza la cererea proprietarului, o singură dată.

(2) Modificarea în plus a suprafeţei imobilului înscris în cartea funciară peste procentele menţionate în prezentul capitol se poate realiza în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive, în baza documentaţiei cadastrale.

Art. 110. - Pentru imobilele a căror suprafaţă rezultată din măsurători este mai mică decât suprafaţa înscrisă în cartea funciară, modificarea suprafeţei se realizează în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei autentice a proprietarului cu privire la identificarea imobilului.

4.2.3.5. Documentaţia cadastrală de actualizare a categoriei de folosinţă/destinaţiei pentru imobile înscrise în cartea funciară.

Art. 111. - (1) Actualizarea datelor referitoare la categoria de folosinţă/destinaţia terenului se realizează în baza unei documentaţii de actualizare informaţii tehnice.

(2) Documentaţia cadastrală de actualizare a categoriei de folosinţă/destinaţiei conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie şi înscriere;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copia extrasului de carte funciară pentru informare;

g) actul administrativ specific (ex.: adeverinţa emisă de primărie, autorizaţia de construire), emis în condiţiile legii;

h) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate, i) calculul analitic al suprafeţelor;

j) memoriul tehnic;

k) copia planului de amplasament şi delimitare a imobilului pentru care se solicită actualizarea categoriei de folosinţă/destinaţiei;

l) planul de amplasament şi delimitare a imobilului pe care se reprezintă suprafaţa de teren cu categoria/destinaţia actuală;

m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n) fişierul .cpxml.

(3) Actualizarea categoriei de folosinţă/destinaţiei pentru întregul imobil care a fost înregistrat în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează fără documentaţie cadastrală, în baza actului administrativ specific, emis în condiţiile legale. Fişierul .cpxml se preia din arhiva oficiului teritorial, se actualizează de către inspectorul căruia i-a fost alocată lucrarea şi se ataşează cererii.

Art. 112. - (1) Imobilele situate în intravilanul localităţilor, aprobat potrivit legii, prin PUG şi/sau PUZ, pentru care a fost emisă autorizaţie de construire, sunt scoase din circuitul agricol prin efectul legii, înregistrându-se în evidenţele de cadastru şi carte funciară pentru întreaga suprafaţă, cu categoria de folosinţă curţi-construcţii, fără întocmirea în acest sens a unei documentaţii cadastrale de actualizare informaţii tehnice.

(2) În cazul imobilelor menţionate la alin. (1), scoaterea din circuitul agricol pentru o parte din suprafaţa imobilului se face în baza unei documentaţii cadastrale de actualizare informaţii tehnice, cu identificarea suprafeţei de teren care îşi schimbă categoria de folosinţă în curţi construcţii.

(3) Oficiile teritoriale sunt responsabile de comunicarea către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţeană a tuturor încheierilor de carte funciară cu privire la înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a imobilelor scoase din circuitul agricol sau a schimbării destinaţiei terenurilor din "agricol" în terenuri intravilane cu categoria de folosinţă "curţi construcţii".

4.2.3.6. Documentaţie de rectificare a erorii de înregistrare în planul cadastral digital. Suprapunerea virtuală. Suprapunerea reală.

Art. 113. - (1) Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziţionare.

(2) Repoziţionarea este operaţiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziţionat greşit în planul cadastral care se efectuează prin rotaţie, translaţie sau modificarea geometriei anterior recepţionate, fără acordul proprietarului.

(3) Modificarea geometriei poate duce la modificarea suprafeţei imobilului cu un procent de până la +/- 2% din suprafaţa măsurată înscrisă în cartea funciară.

(4) Documentaţia de repoziţionare se întocmeşte de către persoana autorizată la cererea persoanelor interesate sau la cererea oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef.

Art. 114. - (1) Documentaţia de repoziţionare la cerere conţine:

a) borderoul;

b) cererea de recepţie şi înscriere;

c) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

d) calculul analitic al suprafeţelor;

e) memoriul tehnic care va conţine şi date cu privire la necesitatea repoziţionării;

f) copia planului de amplasament şi delimitare a imobilului recepţionat anterior;

g) planul de amplasament şi delimitare a imobilului;

h) fişierul .cpxml.

(2) Documentaţia de repoziţionare din oficiu conţine referatul de constatare întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef şi fişierul .cpxml şi se realizează de către inspector, în cazul în care imobilul este situat în intravilan şi este împrejmuit sau în cazul în care imobilul este situat în extravilan şi există plan parcelar recepţionat.

(3) Prin documentaţia cadastrală ce conţine piesele indicate la alin. (1), cu ocazia repoziţionării se vor putea rectifica şi erori cum ar fi:

- erori cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, UI, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producţie, vecinătăţile imobilului, fără afectarea amplasamentului;

- erori ale suprafeţelor parcelelor componente ale imobilului, fără a afecta suprafaţa totală a imobilului, precum şi suprafaţa utilă a încăperilor componente ale UI- ului, fără modificarea suprafeţei utile totale;

- alte erori cu privire la identificarea cadastrală a imobilului, fără afectarea amplasamentului şi a suprafeţei totale.

(4) În situaţia în care nu este necesară repoziţionarea, erorile cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producţie, vecinătăţile imobilului, fără afectarea amplasamentului, se efectuează de către oficiul teritorial fără întocmirea unei documentaţii cadastrale.

(5) Rectificarea erorii de înregistrare a unui imobil în planul cadastral digital, prin repoziţionare, se poate realiza şi în cazul în care pentru acel imobil nu s-a deschis carte funciară.

Art. 115. - (1) Dacă la recepţia documentaţiilor cadastrale sau la actualizarea bazei de date grafice se constată că în planul cadastral în format digital, sunt imobile reprezentate cu suprapunere totală sau parţială, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentaţiile, pentru verificarea la teren şi stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală.

(2) Persoanele autorizate au obligaţia să se prezinte la sediul oficiului teritorial la data şi ora convocării. Persoanele autorizate care, din motive obiective, nu pot fi prezente la data convocării la oficiul teritorial vor comunica în scris, motivat, imposibilitatea de prezentare cu cel puţin două zile înainte de data stabilită pentru întâlnire, în vederea reprogramării întâlnirii.

Art. 116. - (1) Suprapunerea virtuală există doar în baza de date grafică a oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de suprapunere în teren şi este generată de erori de măsurare, prelucrare a datelor şi integrare în baza de date.

(2) Suprapunerea virtuală se soluţionează prin operaţiunea de repoziţionare.

(3) Dacă documentaţia de repoziţionare nu este realizată de către persoana autorizată în termenul stabilit de inspector, din motive nejustificate, aceasta este sancţionată conform prezentului regulament.

(4) Dacă rectificarea coordonatelor imobilului implică modificarea suprafeţei cu un procent care depăşeşte +/- 2%, persoana autorizată întocmeşte documentaţia de actualizare informaţii tehnice.

(5) Dacă la întocmirea documentaţiei de actualizare informaţii tehnice, proprietarul imobilului poziţionat greşit refuză să îşi exprime acordul sau nu este găsit, persoana autorizată dă o declaraţie cu privire la aceste aspecte, în termenul stabilit de inspector. În baza declaraţiei persoanei autorizate şi a referatului de constatare întocmit de inspector, aprobat de inginerul şef, inspectorul completează fişierul .cpxml din baza de date cu precizarea, la rubrica Menţiuni, "Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă şi localizare corectă". Această menţiune se va face şi pe planul de amplasament şi delimitare din arhiva oficiului teritorial şi nu constituie piedică la recepţia altei documentaţii cadastrale poziţionate corect.

(6) Referatul de constatare descrie suprapunerea virtuală, se înregistrează în registrul general de intrare, are anexate documentele menţionate anterior şi se transmite serviciului de publicitate imobiliară în vederea emiterii încheierii de carte funciară, care se comunică părţilor.

Art. 117. - Suprapunerea reală este suprapunerea efectivă în teren datorată existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării. Suprapunerea reală se soluţionează pe cale amiabilă prin documentaţii cadastrale sau de către instanţele de judecată.

Art. 118. - (1) În situaţia în care există imobile înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, şi se solicită prima înscriere în sistem pentru un nou imobil, constatându-se o suprapunere reală, oficiul teritorial respinge documentaţia cadastrală.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă proprietarul imobilului pentru care cererea a fost respinsă doreşte să dispună de dreptul său de proprietate pentru zona neafectată de suprapunere, în baza declaraţiei titularului dreptului, exprimată în formă autentică, se întocmesc documentaţii cadastrale pentru fiecare lot, respectiv lot afectat de suprapunere, lot fără suprapunere. Pentru lotul neafectat de suprapunere se atribuie număr cadastral, se deschide carte funciară, iar documentaţia întocmită pentru lotul cu suprapunere se respinge.

(3) Dacă la actualizarea bazei de date grafice se identifică în planul cadastral de carte funciară imobile reprezentate cu suprapunere reală, inspectorul actualizează fişierele .cpxml aferente acestor imobile cu precizarea la menţiuni "Imobil înregistrat cu suprapunere reală cu imobilul cu nr. cadastral. . . . . . . . . . /înscris în Cartea Funciară nr. . . . . . " şi întocmeşte referatul privind constatarea suprapunerii, care va fi aprobat de inginerul şef. Fişierele .cpxml se ataşează referatului care se înregistrează în registrul general de intrare împreună cu extrasul din planul cadastral de carte funciară în care este evidenţiată suprapunerea reală, pe flux de actualizare, fără plata unui tarif. După emiterea încheierii, aceasta va fi comunicată părţilor şi menţiunea privind suprapunerea se face şi pe planurile de amplasament şi delimitare aferente imobilelor suprapuse, aflate în arhiva oficiului teritorial.

(4) Dacă prin emiterea unei hotărâri judecătoreşti se generează o suprapunere între imobile, oficiul teritorial pune în aplicare sentinţa iar inspectorul menţionează în fişierele .cpxml, aferente imobilelor care se suprapun, la rubrica "Observaţii" - "Suprapunere cu imobilul cu nr. cad. . . . ." şi după emiterea încheierilor de carte funciară, acestea se vor comunica părţilor.

4.2.3.7. Documentaţia cadastrală de actualizare a altor informaţii tehnice cu privire la imobil

Art. 119. - (1) Documentaţia cadastrală de actualizare a altor informaţii tehnice cu privire la imobil conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie şi înscriere;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copia extrasului de carte funciară pentru informare;

g) originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

h) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

i) calculul analitic al suprafeţelor;

j) memoriul tehnic;

k) copia planului de amplasament şi delimitare a imobilului pentru care se solicită actualizarea;

l) planul de amplasament şi delimitare;

m) planul de încadrare în zonă;

n) fişierul .cpxml.

(2) Aceste actualizări pot privi:

a) adresa unde este situat imobilului, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, UI, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producţie, vecinătăţile imobilului, fără afectarea amplasamentului;

b) erori ale suprafeţelor parcelelor componente ale imobilului, fără a afecta suprafaţa totală a imobilului, precum şi suprafaţa utilă a încăperilor componente ale UI- ului, fără modificarea suprafeţei utile totale;

c) alte erori cu privire la identificarea cadastrală a imobilului, fără afectarea amplasamentului şi a suprafeţei totale.

4.2.3.8. Documentaţia cadastrală întocmită ca urmare a modificării prin PUZ sau PUG a limitei intravilanului

Art. 120. - Dacă un imobil este traversat de limita de demarcare între intravilanul şi extravilanul unei localităţi din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale, acel imobil va fi despărţit în două imobile, pentru care se acordă numere cadastrale distincte, unul pentru porţiunea din intravilan şi altul pentru cea din extravilan.

Art. 121. - (1) Dacă la prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară sau cu prilejul efectuării altor operaţiuni cadastrale asupra unui imobil înscris în cartea funciară se constată că imobilul respectiv este traversat de linia de demarcare între intravilan şi extravilan, acel imobil va fi despărţit în imobile pentru care se vor acorda numere cadastrale distincte, pentru partea din imobil situată intravilan şi pentru partea din imobil situată în extravilan.

(2) În cazul imobilelor pentru care se solicită prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, se va proceda:

a) persoana autorizată informează proprietarul/deţinătorul cu privire la faptul că imobilul deţinut este traversat de linia de demarcare între intravilan şi extravilan şi despre necesitatea întocmirii de documentaţii cadastrale distincte, respectiv cu privire la art. 2 alin. (4) din Lege;

b) proprietarul/deţinătorul completează şi semnează cererile de recepţie şi înscriere care se vor înregistra în RGI ca cereri legate pe codul de recepţie şi înfiinţare carte funciară, cu plata serviciului aferent solicitat şi se vor atribui numere cadastrale distincte, pentru imobilul situat în intravilan, respectiv pentru imobilul situat în extravilan;

c) după soluţionare de către inspector, cererile electronice se transmit serviciului de publicitate imobiliară, împreună cu documentaţiile cadastrale analogice. Documentaţiile cadastrale recepţionate vor fi însoţite de referatul cu privire la amplasament, redactat în două exemplare, câte unul pentru fiecare documentaţie, întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef;

d) serviciul de publicitate imobiliară emite încheierile de carte funciară şi le comunică părţilor.

(3) În cazul imobilelor pentru care se solicită efectuarea unor operaţiuni cadastrale ulterioare, se va proceda:

a) persoana autorizată informează proprietarul/deţinătorul cu privire la amplasarea imobilului pe linia de demarcare între intravilan şi extravilan, respectiv cu privire la art. 2 alin. (4) din Lege. Proprietarul/deţinătorul completează şi semnează cererea de actualizare informaţii tehnice şi cererea de recepţie pentru dezlipire;

b) se realizează operaţiunea de actualizare informaţii tehnice asupra imobilului situat pe linia de demarcare între intravilan şi extravilan şi ulterior se va proceda la dezlipirea acestuia în două imobile, aferente zonei de intravilan, respectiv extravilan;

c) cererea de recepţie dezlipire, nu se tarifează, iar în urma soluţionării acesteia se atribuie două numere cadastrale, pentru imobilul situat în intravilan, respectiv pentru imobilul situat în extravilan;

d) referatul de admitere a dezlipirii rezultat din aplicaţia informatică este însoţit de referatul cu privire la amplasament, întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef şi se comunică la registratură;

e) referatul de admitere a dezlipirii însoţit de referatul inspectorului cu privire la amplasament se înregistrează de către compartimentul registratură pe codul de înscriere dezlipire în cartea funciară, fără plata tarifului aferent, ulterior finalizării operaţiunii de actualizare, fără act de dezlipire şi certificat de urbanism.

4.2.4. Condominiu

Art. 122. - Constituie condominiu:

a) un corp de clădire cu unul sau mai multe niveluri, respectiv fiecare tronson cu una sau mai multe scări din cadrul acestuia, dacă se poate delimita proprietatea comună;

b) un ansamblu format din locuinţe şi construcţii cu altă destinaţie, individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care proprietăţile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună forţată şi perpetuă.

Art. 123. - (1) În vederea înscrierii condominiului se deschide o carte funciară a terenului, o carte funciară colectivă pentru întreaga construcţie şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare proprietate individuală care poate reprezenta apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

(2) Cartea funciară colectivă se înfiinţează concomitent cu deschiderea primei cărţi funciare aferente unei unităţi individuale din cadrul condominiului, la cererea proprietarului acesteia.

(3) Dacă nu există deschisă carte funciară colectivă, documentaţia se completează cu o fişă colectivă care conţine datele din cartea de imobil a asociaţiei de locatari cu privire la lista apartamentelor, suprafaţa blocului, suprafaţa utilă a apartamentelor, descrierea părţilor comune, suprafaţa terenului aferent blocului.

(4) Dacă se solicită înscrierea unui drept asupra unui etaj sau asupra unui apartament dintr-o clădire ce formează obiectul unei proprietăţi individuale pe etaje sau pe apartamente, la documentaţie se va ataşa releveul etajului/apartamentului.

Art. 124. - (1) Alipirea unităţilor individuale se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) unităţile individuale alăturate, situate în acelaşi condominiu, au cel puţin un perete comun, o terasă sau un hol, altele decât cele de folosinţă comună generală;

b) unităţile individuale situate la etaje diferite, cu condiţia să aibă planşeu comun şi să existe scară de acces, alta decât scara din părţile de folosinţă comună generală;

(2) Transformările necesare alipirii se vor efectua conform legislaţiei în vigoare privitoare la construcţii.

Art. 125. - (1) Documentaţia cadastrală de primă înregistrare unitate individuală va conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie şi înscriere;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

g) memoriul tehnic;

h) copia cărţii funciare colective a condominiului;

i) releveul unităţii individuale;

j) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

k) fişierul .cpxml.

(2) Pentru prima înscriere UI, formată din apartament şi dependinţe distincte (boxă, pivniţă, garaj sau alte anexe) aparţinând aceluiaşi condominiu, se va întocmi o singură documentaţie cadastrală, respectiv un singur fişier .cpxml, iar în anexa cuprinzând releveul apartamentului se figurează şi dependinţa aferentă.

(3) La solicitarea proprietarului, în scopul valorificării prin acte juridice de dispoziţie sau de administrare, se pot întocmi două sau mai multe documentaţii cadastrale, câte una pentru fiecare unitate individuală formată din apartament, respectiv din dependinţe, cu fişierele .cpxml aferente.

(4) La executarea documentaţiilor cadastrale, persoanele autorizate au obligaţia să informeze beneficiarul despre consecinţele ce decurg din înscrierea dependinţelor în cartea funciară, separat de cea a apartamentului. Documentaţia va fi completată cu acordul proprietarului, întocmit într-un număr de exemplare egal cu cel al documentaţiilor cadastrale.

(5) Anterior înregistrarii unei unităţi individuale sau actualizării informaţiilor tehnice cu privire la o unitate individuală, persoana autorizată analizează situaţia juridică a terenului şi a construcţiei condominiu şi întocmeşte documentaţia cadastrală de prima înscriere sau de actualizare a informaţiilor tehnice cu privire la imobil, dacă se impune.

4.2.5. Notarea posesiei în cadrul lucrărilor de cadastru sporadic

Art. 126. - (1) În cazul imobilelor proprietate privată, în situaţia în care nu există acte de proprietate asupra terenului, persoanele interesate pot solicita notarea posesiei în cartea funciară, în baza documentaţiei cadastrale şi a următoarelor înscrisuri:

a) certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că:

- posesorul este cunoscut că deţine imobilul sub nume de proprietar;

- imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidenţe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

- primăria are sau nu are cunoştinţă de acţiuni în justiţie cu privire la imobilul respectiv;

- imobilul a făcut sau nu a făcut obiectul legilor de retrocedare;

- proprietarul tabular nu figurează ca proprietar în evidenţele primăriei, în zonele de aplicare a prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938.

b) declaraţia pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta declară că:

- posedă imobilul sub nume de proprietar;

- este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza şi regimul matrimonial;

- nu a înstrăinat sau grevat imobilul;

- imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;

- imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;

- imobilul este deţinut sau nu pe cote-părţi; în cazul în care imobilul este deţinut pe cote-părţi, toţi posesorii vor declara întinderea cotelor;

- înscrisul doveditor al posesiei provine de la părţile semnatare ale acestuia; în cazul în care nu există înscris doveditor, va declara că nu deţine şi nu are cunoştinţă de existenţa unui astfel de înscris;

c) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există;

d) copie de pe actele de identitate şi stare civilă.

(2) În situaţia în care pe terenul cu privire la care s-a notat posesia sunt edificate construcţii pentru care există acte de proprietate, dreptul de proprietate asupra acestora se va intabula în cartea funciară.

4.2.6. Înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a imobilelor aflate în evidenţa unui teritoriu administrativ, al căror amplasament este pe un alt teritoriu administrativ

Art. 127. - În situaţiile în care s-a înscris în cartea funciară un imobil pe un UAT, iar amplasamentul acestuia este situat pe alt UAT, punerea în concordanţă se realizează la cerere sau din oficiu, în baza documentaţiei de identificare a amplasamentului.

Art. 128. - Documentaţia de identificare a amplasamentului imobilului situat pe alt UAT decât cel în evidenţa căruia a fost înregistrat în cartea funciară, în situaţia corectării din oficiu, conţine:

a) referatul de constatare şi anulare a numărului cadastral al imobilului acordat pe UAT- ul identificat eronat, înregistrat în RGI, întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef, cu privire la situarea imobilului pe alt UAT decât cel în care a fost înregistrat, cu precizarea motivelor pentru care imobilul a fost înregistrat eronat;

b) fişierul .cpxml actualizat, întocmit de către inspector;

c) planul de amplasament şi delimitare existent în arhiva oficiului teritorial, cu menţionarea numărului cadastral nou acordat şi UAT- ul identificat corect, prin corectarea pe PAD, de către inspector.

Art. 129. - Documentaţia de identificare a amplasamentului imobilului situat pe alt UAT decât cel în evidenţa căruia a fost înregistrat în cartea funciară, în situaţia corectării la cerere, conţine:

a) borderoul;

b) cererea de recepţie şi înscriere;

c) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la înstrăinarea şi identificarea imobilului măsurat;

d) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

e) copia extrasului de carte funciară pentru informare;

f) referatul de constatare şi anulare a numărului cadastral al imobilului acordat pe uat- ul identificat eronat, întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef, cu privire la situarea imobilului pe alt uat decât cel în care a fost înregistrat, care va fi adăugat ulterior recepţiei cadastrale;

g) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate, h) calculul analitic al suprafeţelor;

i) memoriul tehnic;

j) planul de amplasament si delimitare;

k) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

l) fişierul .cpxml.

Art. 130. - (1) Documentaţia de identificare a amplasamentului imobilului se transmite biroului teritorial în evidenţa căruia se află imobilul, pentru efectuarea modificărilor şi sistarea cărţii funciare.

(2) După sistarea cărţii funciare şi modificarea celorlalte evidenţe, biroul teritorial transmite încheierea de sistare a cărţii funciare împreună cu documentaţia cadastrală şi o copie conformă a cărţii funciare sistate la biroul teritorial omolog. După primirea documentaţiei, registratorul din cadrul biroului teritorial în evidenţa căruia se află unitatea administrativ teritorială de amplasament al imobilului va dispune prin încheiere deschiderea unei cărţi funciare noi, pe unitatea administrativ-teritorială aferentă situării imobilului. Cartea funciară nou deschisă va prelua descrierea imobilului din documentaţia cadastrală şi situaţia juridică din cartea funciară închisă. Încheierea va fi comunicată tuturor persoanelor interesate.

4.3. Soluţionarea cererilor pe flux întrerupt

Art. 131. - (1) Documentaţia cadastrală pe flux întrerupt se întocmeşte pentru efectuarea operaţiunilor de alipire/dezlipire, apartamentare, reapartamentare.

(2) Se întocmeşte documentaţie cadastrală pe flux întrerupt şi în situaţia în care, pentru încheierea actului autentic sau a certificatului de moştenitor, nu se prezintă un act justificativ al titlului dispunătorului sau autorului succesiunii, conform protocolului de colaborare dintre Agenţia Naţională şi UNNPR. Drepturile reale constatate prin certificatele de moştenitor şi actele de partaj voluntar şi judiciar sunt intabulate în cartea funciară la prima înregistrare pe flux integrat, în baza unei documentaţii cadastrale întocmite ulterior încheierii actului şi a unui certificat de sarcini.

4.3.1. Înscrierea modificărilor intervenite ca urmare a alipirii/dezlipirii imobilelor

Art. 132. - (1) Imobilul poate fi modificat prin alipiri sau dezlipiri. Aceste operaţiuni de modificare a imobilului au caracter material şi nu implică niciun transfer de proprietate. Modificările care intervin prin operaţiunile de alipire/dezlipire se fac pe baza unor documentaţii cadastrale recepţionate de biroul teritorial şi a unui act încheiat în formă autentică notarială.

(2) Alipirea imobilelor alăturate se poate realiza dacă sunt situate în aceeaşi unitate administrativ-teritorială şi dacă sunt toate situate în intravilan sau toate în extravilan.

(3) Proprietarii unor imobile alăturate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot solicita înscrierea alipirii în cartea funciară în baza actului de alipire, a unei convenţii privind stabilirea cotelor-părţi deţinute din imobilul rezultat în urma alipirii, încheiată în formă autentică şi a unei documentaţii cadastrale. Prin excepţie, în zona de extravilan, în scopul constituirii de exploataţii agricole, imobilele pot fi alipite fără a fi înscrise în prealabil în cartea funciară, dacă imobilul rezultat este delimitat în teren prin detalii fixe, stabile în timp. Documentaţia cadastrală se înregistrează pe flux întrerupt şi se întocmeşte în baza convenţiei în formă autentică a proprietarilor, pentru întreg imobilul rezultat din alipire. În actul autentic de alipire imobilele se identifică după nr. topografic sau după identificatorii din titlurile de proprietate.

Art. 133. - (1) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, la întocmirea documentaţiilor cadastrale de alipire/dezlipire se utilizează suprafeţele imobilelor implicate în aceste operaţiuni, rezultate din măsurători, pentru care au fost atribuite numere cadastrale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data atribuirii numărului cadastral, indiferent dacă aceste suprafeţe au fost sau nu înscrise la acea dată în cartea funciară. Dacă se impune conversia cărţii funciare, atunci suprafaţa din măsurători, pentru care a fost atribuit numărul cadastral, se preia din planul de amplasament şi delimitare.

(2) În situaţia în care la măsurătorile efectuate la teren se constată că suprafaţa măsurată a imobilului/imobilelor supuse operaţiunilor de dezlipire/alipire este diferită de suprafaţa măsurată anterior şi evidenţiată în documentaţia cadastrală iniţială recepţionată, se realizează în prealabil o documentaţie de modificare a suprafeţei, verificându-se dacă anterior a mai fost realizată o modificare în plus a suprafeţei.

(3) Verificarea existenţei unei alte modificări de suprafaţă revine obligatoriu inspectorului căruia i-a fost alocată lucrarea.

Art. 134. - (1) În caz de alipire/dezlipire imobilele rezultate primesc numere cadastrale noi şi se transcriu în cărţi funciare noi.

(2) Cărţile funciare din care provin imobilele alipite/dezlipite se închid, neputând fi redeschise pentru noi înscrieri.

(3) Modificările intervenite prin alipire/dezlipire se arată atât în partea A, cât şi în partea B a cărţii funciare.

Art. 135. - (1) Din punct de vedere tehnic:

a) dezlipirea este operaţiunea de împărţire a unui imobil înscris în cartea funciară în două sau mai multe imobile cu suprafeţe egale/inegale ce se vor înscrie în cărţi funciare distincte;

b) alipirea este operaţiunea prin care două sau mai multe imobile alăturate înscrise în cărţi funciare distincte se unesc într-un singur imobil, rezultând o singură carte funciară.

(2) Documentaţia cadastrală de dezlipire/alipire conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie;

e) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

f) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

g) copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărţii funciare;

h) certificatul de urbanism, dacă este cazul;

i) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate;

j) calculul analitic al suprafeţelor;

k) memoriul tehnic;

l) planul de amplasament şi delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii/alipirii (PAD vechi);

m) planul de amplasament şi delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire;

n) planurile de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire/planul de amplasament şi delimitare a imobilului rezultat din alipire;

o) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

p) fişierul .cpxml.

(3) Operaţiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul înscrierii actului autentic de dezlipire/alipire în cartea funciară.

(4) Referatul de admitere/respingere rezultat din aplicaţia informatică, emis de inspector, în 3 exemplare, se comunică la registratură, în vederea transmiterii către:

a) biroul de carte funciară, în vederea notării în cartea funciară a propunerii de admitere/respingere;

b) arhivă, împreună cu dosarul unic;

c) beneficiar/autorizat.

(5) Dacă imobilul supus dezlipirii/alipirii implică operaţiuni de repoziţionare, prin cererea de dezlipire/alipire se soluţionează şi aceste operaţiuni de repoziţionare, fără modificarea suprafeţei.

(6) Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă îndeplinită condiţia de servitute, dacă este cazul.

Art. 136. - Nu poate fi dezlipită o parte din terenul pe care se află un condominiu dacă prin această operaţiune sunt afectate căile de acces către condominiu sau pe terenul ce urmează să se dezlipească există reţele edilitare care deservesc condominiul.

Art. 137. - (1) Dacă imobilele sunt grevate de drepturi reale sau alte sarcini aparţinând unor terţi, operaţiunea de alipire/dezlipire nu se poate face decât cu acordul acestor terţi, dat în formă autentică.

(2) În lipsa unei convenţii contrare, înscrierile privind drepturile reale, împreună cu sarcinile şi celelalte înscrieri care grevează imobilul, se menţin neschimbate în cărţile funciare ale tuturor imobilelor rezultate.

(3) Dacă asupra imobilului supus modificării erau intabulate drepturi reale ale unor terţi, în caz de alipire/dezlipire a imobilului, urmată de transcrierea imobilelor rezultate în noi cărţi funciare, acestea se vor menţine ca atare.

(4) Ipotecile ce grevează imobilele ce se alipesc, se înscriu în cartea funciară a imobilului rezultat din alipire în ordinea rangurilor iniţiale.

(5) Notarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară şi a litigiilor având ca obiect imobilul înscris în cartea funciară nu constituie piedică la alipirea sau dezlipirea imobilului. În situaţia în care doar o parte din imobil este afectată de litigiu, imobilul se poate dezlipi la cererea proprietarului, cu consimţământul părţilor în litigiu exprimat în formă autentică sau în baza unei încheieri pronunţate de instanţa de judecată, formându-se un imobil distinct din partea grevată de litigiu şi unul sau mai multe imobile neafectate de litigiu.

4.3.2. Apartamentarea/subapartamentarea/reapartamentarea

4.3.2.1. Documentaţia de apartamentare a unei construcţii - condominiu pentru înfiinţarea unor unităţi individuale

Art. 138. - (1) Apartamentarea este operaţiunea de împărţire a unei construcţii - condominiu, înscrisă în cartea funciară, în mai multe unităţi individuale care se înscriu în cărţi funciare individuale. Prin operaţiunea de apartamentare se stabilesc şi se înscriu în cartea funciară colectivă părţile comune şi cotele din părţile comune, aferente fiecărei UI.

(2) În lipsa unei stipulaţii contrare existente în titlurile de proprietate, cotele-părţi se stabilesc prin raportarea suprafeţei utile a fiecărui spaţiu locativ la totalul suprafeţei utile a spaţiilor locative din clădire.

Art. 139. - Construcţiile nefinalizate, înscrise în cartea funciară, care nu au proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, nu pot fi apartamentate.

Art. 140. - Apartamentarea este o operaţiune pe flux întrerupt şi se realizează cu parcurgerea următoarelor etape:

a) recepţia documentaţiei cadastrale de apartamentare;

b) întocmirea actului de apartamentare în formă autentică, ori emiterea hotărârii judecătoreşti;

c) înscrierea actului de apartamentare.

Art. 141. - Documentaţia cadastrală de apartamentare conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copia extrasului de carte funciară pentru teren cu construcţie;

g) copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;

h) memoriul tehnic;

i) fişa colectivă cuprinzând informaţii referitoare la unităţile individuale, părţile comune şi cotele din părţile comune;

j) releveele cu propunerea de apartamentare, pe fiecare nivel;

k) releveul fiecărei unităţi individuale din propunerea de apartamentare;

l) planul de amplasament şi delimitare;

m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n) fişierul .cpxml.

4.3.2.2. Documentaţia de subapartamentare unitate individuală/alipire unitate individuală

Art. 142. - (1) Subapartamentarea este operaţiunea de împărţire a unei unităţi individuale în mai multe unităţi individuale noi.

(2) Alipirea UI este operaţiunea de formare a unei unităţi individuale prin alipirea a două sau mai multe unităţi individuale. Operaţiunea de alipire a tuturor unităţilor individuale dintr-un condominiu conduce la sistarea apartamentării, operaţiune prin care construcţia condominiu revine la situaţia iniţială, dinainte de apartamentare.

Art. 143. - Subapartamentarea UI/alipirea UI este o operaţiune pe flux întrerupt şi se realizează cu parcurgerea următoarelor etape:

a) recepţie documentaţie cadastrală de subapartamentare UI/alipire UI;

b) întocmire act de subapartamentare UI/alipire UI în formă autentică ori emitere hotărâre judecătorească;

c) înscriere act de subapartamentare UI/alipire UI.

Art. 144. - Documentaţia cadastrală de subapartamentare UI/alipire UI conţine:

a) borderoul;

b) dovada achitării tarifului;

c) cererea de recepţie;

d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către serviciul public comunitar de evidenţa populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) copia extrasului/extraselor de carte funciară al/ale ui;

g) copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;

h) memoriul tehnic;

i) fişa colectivă cuprinzând informaţii referitoare la unităţile individuale, părţile comune şi cotele din părţile comune;

j) releveele cu propunerea de apartamentare a ui- urilor iniţiale;

k) planul de amplasament şi delimitare;

l) releveele pentru fiecare ui rezultat din subapartamentare/alipire ui;

m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

n) fişierul .cpxml.

4.3.2.3. Documentaţia de reapartamentare

Art. 145. - Reapartamentarea este operaţiunea de desprindere a unei unităţi individuale din părţile comune ale unui condominiu cu stabilirea/restabilirea cotelor din părţile comune, aferente fiecărei unităţi individuale.

Art. 146. - Încetarea destinaţiei de folosinţă comună se poate hotărî numai cu acordul tuturor coproprietarilor.

Art. 147. - Imobilul, respectiv partea din imobil care rezultă din încetarea destinaţiei folosinţei comune, se înscrie în mod corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale întocmite în acest scop.

Art. 148. - Cota din părţile comune aferente unei unităţi individuale nu poate fi egală cu zero.

Art. 149. - Reapartamentarea este o operaţiune pe flux întrerupt şi se realizează cu parcurgerea următoarelor etape:

a) recepţie documentaţie cadastrală de reapartamentare;

b) întocmire act de reapartamentare în formă autentică, ori emitere hotărâre judecătorească;

c) înscriere act de reapartamentare.

Art. 150. - Documentaţia cadastrală de reapartamentare a UI conţine:

a) Borderoul;

b) Dovada achitării tarifului;

c) Cererea de receptie;

d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

e) Copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverinţă emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Populaţiei din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare al condominiului;

g) Copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;

h) Memoriul tehnic;

i) Fişa colectivă cuprinzând informaţii referitoare la unităţile individuale, părţile comune şi cotele din părţile comune;

j) Releveele pentru fiecare UI rezultat din reapartamentare;

k) Planul de amplasament şi delimitare;

l) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat;

m) Fişierul .cpxml.

4.3.2.4. Operaţiunea de sistare a apartamentării/condominiului

Art. 151. - (1) Operaţiunea de sistare a apartamentării unei construcţii tip condominiu se poate realiza dacă proprietarul deţine toate unităţile individuale componente al condominiului.

(2) Operaţiunea de sistare a apartamentării se efectuează la cererea proprietarului tuturor unităţilor individuale din condominiu, în baza acordului autentic de voinţă, astfel:

a) dacă proprietarul construcţiei este şi proprietarul terenului pe care aceasta este amplasată, atunci se efectuează următoarele operaţiuni:

- se sistează cărţile individuale aferente UI- urilor;

- se sistează cartea funciară a construcţiei;

- construcţia se transcrie în cartea funciară a terenului.

b) dacă proprietarul construcţiei nu este şi proprietarul terenului pe care aceasta este amplasată, atunci se sistează cărţile individuale aferente UI- urilor, iar pentru înscrierea construcţiei se aplică dispoziţiile referitoare la dreptul de superficie.

4.3.3. Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente

4.3.3.1. Dispoziţii generale

Art. 152. - (1) Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî cu acordul tuturor coproprietarilor şi presupune parcurgerea următoarelor etape:

- recepţia documentaţiei cadastrale de reapartamentare în vederea scoaterii din părţile de uz comun, întocmită în baza hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari;

- încheierea actului autentic prin care toţi coproprietarii îşi exprimă acordul pentru încetarea destinaţiei de folosinţă comună şi pentru diminuarea corespunzătoare a cotelor părţi indivize din condominiu;

- înscrierea în cartea funciară, în baza documentaţiei cadastrale şi a înscrisului autentic menţionat mai sus, a operaţiunii de reapartamentare.

(2) În vederea individualizării părţii de uz comun ca unitate locativă nou creată, cartea funciară colectivă trebuie să cuprindă obligatoriu fişa colectivă întocmită pentru întreaga clădire, pe tronsoane sau scări, după caz, cu indicarea dreptului de proprietate exclusivă şi în care să fie evidenţiate cotele de teren şi cotele din părţile comune indivize recalculate, aferente unităţilor individuale.

4.3.3.2. Procedura privind înscrierea mansardei în evidenţele de cadastru şi carte funciară, în cazul extinderii condominiului prin mansardare

Art. 153. - În sensul prezentei proceduri, mansardarea reprezintă crearea şi înscrierea unor noi unităţi individuale, prin extinderea condominiului pe verticală, cu recalcularea cotelor din părţile comune.

Art. 154. - Etapele privind înscrierea mansardei în evidenţele de cadastru şi carte funciară, în cazul extinderii condominiului prin mansardare sunt:

1. reapartamentarea:

a) recepţia documentaţiei cadastrale de reapartamentare în vederea scoaterii din părţile de uz comun a terasei, prin care se formează o nouă unitate individuală şi se recalculează cotele din părţile comune, întocmită în baza hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari în condiţiile art. 658 alin. (1) Codul civil;

b) încheierea actului autentic prin care coproprietarii îşi exprimă acordul pentru diminuarea corespunzătoare a cotelor părţi indivize din condominiu;

c) înscrierea în cartea funciară a operaţiunii de reapartamentare, în baza documentaţiei cadastrale şi a înscrisului autentic de la lit. b), înscrierea mansardei în baza autorizaţiei de construire şi a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

2. subapartamentarea mansardei:

a) recepţia documentaţiei de subapartamentare a mansardei;

b) încheierea actului autentic de subapartamentare mansardă;

c) înscrierea actului de subapartamentare.

4.3.4. Intabularea dreptului de proprietate publică şi a drepturilor reale corespunzătoare acestuia

Art. 155. - (1) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor proprietate publică a statului se face la cererea conducătorului instituţiei publice centrale, care deţine aceste bunuri, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în condiţiile legii, certificate pentru conformitate, însoţite de un înscris care confirmă identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în inventar.

(2) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se face la cererea primarului sau a preşedintelui consiliului judeţean, în baza actelor de proprietate iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul bunurilor respective atestat prin hotărâre de guvern, certificate pentru conformitate, însoţite de un înscris care confirmă identitatea dintre imobil şi poziţia din inventar.

(3) În lipsa actelor de proprietate sau a hotărârii de guvern de atestare a inventarului imobilelor proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale ce fac obiectul înscrierii, se va dispune înscrierea provizorie în baza hotărârii emisă în condiţiile legii de către consiliul judeţean, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consilul local.

Art. 156. - (1) Dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul real de folosinţă gratuită se intabulează în partea a II-a a cărţii funciare a terenului, în baza actului juridic în temeiul căruia s-au constituit sau transmis aceste drepturi reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică, concomitent sau ulterior intabulării dreptului de proprietate al statului. Dacă este cazul, în rubrica de observaţii se va face trimitere în mod corespunzător la cartea funciară a construcţiei edificate pe teren.

(2) În cazul în care dreptul real corespunzător proprietăţii publice priveşte o parte dintr-un imobil, se întocmeşte documentaţia cadastrală care va conţine piesele prevăzute la art. 89 din prezentul regulament.

(3) În cartea funciară a construcţiei asupra căreia s-a constituit dreptul de concesiune, de administrare sau de folosinţă se descrie construcţia în partea I, iar în partea a II-a se înscrie dreptul de proprietate asupra construcţiei respective.

(4) În cărţile funciare în care sunt înscrise drepturile statului şi ale unităţilor administrativ- teritoriale asupra bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al acestora, se va indica în mod obligatoriu apartenenţa bunului la domeniul privat ori, după caz, la domeniul public al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale.

Art. 157. - La înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a terenurilor din domeniul public al statului, amplasate în interiorul unor imobile proprietate a persoanelor fizice/juridice, se va proceda astfel:

a) dacă imobilele proprietatea persoanelor fizice/juridice sunt înscrise în cartea funciară, atunci înscrierea terenurilor din domeniul public al statului se face în baza documentaţiei cadastrale de dezlipire care nu conţine actul autentic de dezlipire şi certificatul fiscal;

b) dacă imobilele proprietatea persoanelor fizice/juridice nu sunt înscrise în cartea funciară, dar au atribuite numere cadastrale, atunci înscrierea terenurilor din domeniul public al statului se face în baza documentaţiei cadastrale de primă înregistrare, iar recepţia se realizează cu suprapunere. În cazul în care se solicită ulterior înscrierea în cartea funciară a imobilului proprietatea persoanelor fizice/juridice, se va proceda conform art. 74 din regulament, cu diminuarea suprafeţei acestui imobil cu suprafaţa terenului aflat în domeniul public al statului, fără a se solicita acordul proprietarului persoană fizică/juridică.

4.3.5. Intabularea dreptului de ipotecă şi a privilegiului imobiliar

Art. 158. - (1) Constituirea, modificarea, transmiterea şi stingerea dreptului de ipotecă se înscriu în partea a III-a (C) a cărţii funciare a imobilului ipotecat.

(2) Ipoteca convenţională se intabulează în temeiul înscrisului autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România, care constată convenţia de constituire a ipotecii.

(3) Ipoteca legală se intabulează în temeiul înscrisului constatator al creanţei garantate, în forma cerută de lege pentru validitatea actului, prezentat în original sau în copie legalizată.

(4) Ipoteca se poate înscrie şi în temeiul înscrisului autentic care constată cesiunea unei creanţe garantate cu o ipotecă imobiliară, în beneficiul creditorului cesionar. Dreptul de ipotecă imobiliară asupra unui drept real care garantează cu o creanţă novată sau asupra căreia a intervenit o subrogaţie în drepturi se notează în baza înscrisurilor în forma cerută pentru valabilitatea novaţiei sau a subrogaţiei. Strămutarea dreptului de ipotecă imobiliară ca urmare a novaţiei/subrogaţiei se va realiza doar dacă în înscrisul constatator al novaţiei/subrogaţiei sau într-un înscris separat încheiat în formă autentică, este consemnată voinţa părţilor de a rezerva ipoteca pentru garantarea noii creanţe.

(5) În cazurile în care legea permite cesiunea dreptului de ipotecă separat de creanţa garantată, înscrierea ipotecii în beneficiul creditorului cesionar se va face în temeiul convenţiei de cesiune a ipotecii, încheiată în formă autentică.

(6) În cartea funciară, pe baza contractului de cesiune de creanţă, se va intabula dreptul de ipotecă cu menţionarea persoanei fizice/juridice în favoarea căreia a fost strămutată garanţia reală imobiliară. Ipoteca înscrisă în favoarea noului creditor va avea rangul sub care a fost înscrisă iniţial ipoteca.

(7) Pentru efectuarea operaţiunii de intabulare a dreptului de ipotecă în baza contractului de cesiune de creanţă se percepe numai tariful fix aferent intabulării acestui drept real.

Art. 159. - (1) În toate cazurile, dreptul de ipotecă se intabulează:

a) asupra întregului imobil, dacă acesta face obiectul dreptului de proprietate exclusivă al constituitorului înscris în cartea funciară sau care urmează să fie înscris în cartea funciară ori se află în proprietatea comună a constituitorilor înscrişi în cartea funciară sau care urmează să fie înscrişi în cartea funciară;

b) asupra cotei-părţi din imobil aparţinând unui coproprietar. Dacă dreptul de ipotecă are ca obiect o unitate individuală dintr-un condominiu dreptul de ipotecă se va înscrie atât asupra unităţii individuale, cât şi asupra cotei-părţi aferente din dreptul de proprietate comună şi forţată asupra părţilor comune;

c) asupra dreptului de uzufruct imobiliar ori asupra dreptului de superficie în întregul lor, dacă acestea au ca unic titular pe constituitorul ipotecii;

d) asupra cotei-părţi determinate din dreptul de uzufruct imobiliar sau din dreptul de superficie, care se cuvine constituitorului, dispoziţiile alin. (1) lit. b) teza a II-a din prezentul articol aplicându-se în mod corespunzător;

e) asupra fructelor civile ale imobilelor (chirii şi arenzi, prezente şi viitoare) sau asupra indemnizaţiilor cuvenite în temeiul unor contracte de asigurare privitoare la plata unor asemenea fructe civile.

(2) Dacă, în cartea funciară, constituitorul ipotecii este înscris ca unic titular al dreptului ipotecat, dar este notată calitatea de bun comun sau destinaţia de locuinţă a familiei, înscrierea ipotecii se face numai cu acordul soţului neînscris în cartea funciară, acord cuprins în convenţia de ipotecă ori într-un înscris separat, în formă autentică.

Art. 160. - (1) Înscrierea ipotecii în cartea funciară menţionează:

a) identificarea persoanei în favoarea căreia se înscrie ipoteca;

b) titlul juridic care justifică garanţia ipotecii, anume, după caz, convenţia de ipotecă şi titlul obligaţiei garantate ori numai acest din urmă titlu, în situaţia ipotecilor legale;

c) menţiunea despre clauza "la ordin" sau "la purtător" cuprinsă în înscrisul care constată creanţa garantată prin ipotecă, dacă este cazul;

d) valoarea pentru care este constituită ipoteca.

La înscrierea ipotecii în cartea funciară nu este necesară menţionarea unei sume maximale care să acopere - pe lângă valoarea creditului - dobânzile, comisioanele şi celelalte cheltuieli aferente, acestea din urmă urmând a fi arătate în cuprinsul înscrierii prin formula "şi celelalte obligaţii aferente creditului".

(2) În cazul ipotecilor legale, atunci când cuantumul creanţei garantate nu este determinat sau determinabil pe baza înscrisurilor în temeiul cărora se solicită intabularea ipotecii, înscrierea se va face pentru suma maximă arătată în cerere, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 2386 pct. 4 din Codul civil când nu este necesară precizarea sumei.

Art. 161. - (1) Ori de câte ori se admite o cerere de înscriere în cartea funciară, iar din înscrisul în baza căruia s-a solicitat înscrierea rezultă existenţa unui caz de ipotecă legală, registratorul va proceda la înscrierea ipotecii din oficiu, cu excepţia cazului în care prin lege se prevede că ipoteca legală se înscrie la cerere şi a cazului în care creditorul renunţă la înscrierea dreptului de ipotecă legală, în cuprinsul actului sau prin declaraţie autentică.

(2) Ipoteca legală prevăzută de art. 2386 pct. 2 din Codul civil se intabulează în cartea funciară la cererea promitentului achizitor oricând în termenul stipulat în antecontract pentru executarea sa, dar nu mai târziu de 6 luni de la expirarea acestuia.

(3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică prin asemănare şi privilegiilor legale, înscrise conform art. 78 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 162. - (1) Sechestrul prevăzut de art. 154 din Codul de procedură fiscală, instituit de organul de executare fiscală, constituie ipotecă legală, se intabulează în baza procesului verbal de sechestru şi se radiază în baza înscrisului oficial emis de instituţia în cauză care va conţine acordul creditorului pentru radierea dreptului de ipotecă.

(2) Se intabulează dreptul de ipotecă legală în condiţiile art. 253 din Codul de procedură penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi a procesului verbal de sechestru care va cuprinde identificarea imobilului. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

(3) În lipsa procesului verbal de sechestru prevăzut la alin. (2), în cartea funciară se efectuează operaţiunea de notare, în condiţiile art. 196 alin. (5).

Art. 163. - (1) Privilegiile se înscriu în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului asupra căruia poartă privilegiul.

(2) Atunci când legea nu prevede expres care sunt înscrisurile în baza cărora se procedează la înscrierea privilegiului, înscrierea se va face în baza înscrisului care constată creanţa privilegiată, în formă autentică sau, după caz, sub forma cerută pentru validitatea actului care constituie izvorul creanţei.

4.3.6. Înscrierea actelor de executare silită imobiliară

Art. 164. - (1) Urmărirea imobilului se notează asupra întregului imobil, proprietate exclusivă.

(2) Prin excepţie:

- notarea se poate efectua asupra construcţiei al cărei proprietar este diferit de cel al terenului;

- se poate nota urmărirea imobilului pe tronsoane, pe etaje, pe apartamente;

- se poate nota urmărirea asupra oricăror altor bunuri pe care legea le declară imobile.

(3) Dacă executarea silită se efectuează asupra unor imobile aflate în proprietate comună în devălmăşie sau pe cote-părţi, urmărirea imobilului se notează după cum urmează:

a) în cazul proprietăţii comune devalmaşe, notarea se va efectua asupra întregului imobil. Partajarea imobilului se va efectua ulterior, in vederea scoaterii la licitatie a acestuia;

b) în cazul proprietăţii comune pe cote-părţi, notarea se va efectua asupra cotei-părţi determinate matematic din dreptul de proprietate al debitorului.

Art. 165. - (1) În situaţia în care prin încheierea de încuviinţare se dispune urmărirea mai multor imobile situate în circumscripţia unor birouri teritoriale diferite, afectate aceleiaşi garanţii ipotecare, executorul judecătoresc va depune cererea de notare la biroul teritorial la care este înscrisă ipoteca principală.

(2) În vederea efectuării operaţiunii de publicitate imobiliară, cuantumul tarifului achitat se va raporta la numărul de imobile asupra cărora poartă urmărirea silită.

(3) Biroul teritorial va transmite birourilor teritoriale unde sunt înscrise ipotecile secundare încheierea de carte funciară împreună cu:

- copia cererii executorului judecătoresc, în care vor fi identificate toate imobilele supuse urmăririi silite;

- copia încheierii de încuviinţare a urmăririi silite;

- copia dovezii achitării tarifului aferent operaţiunii de publicitate imobiliară solicitate.

Art. 166. - (1) Registratorul de carte funciară dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în baza actului de adjudecare.

(2) În situaţia în care actul de adjudecare este anulat, înscrierea provizorie se va radia la cererea executorului judecătoresc.

(3) Justificarea înscrierii provizorii a adjudecatarului se efectuează la cererea executorului judecătoresc, în baza încheierii definitive a acestuia, prin care se hotărăşte intabularea dreptului de proprietate.

(4) În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate, în baza încheierii definitive prevăzute la alin. (3) se vor nota în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi de grevare a imobilului, până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare. Notarea se va radia la cerere, în baza înscrisului care constată o modalitate de stingere a obligaţiei adjudecatarului de plată a preţului şi a dobânzilor sau cu acordul creditorului, exprimat în formă autentică.

Art. 167. - (1) De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. Prin excepţie, dreptul de ipotecă intabulat în condiţiile art. 163 alin. (2), precum şi notarea efectuată conform art. 196 alin. (5), se radiază numai în baza acordului instituţiei care a dispus măsura asigurătorie.

(2) Ipotecile şi celelalte sarcini reale, precum şi drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepţia celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menţinute.

(3) De asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă adjudecarea s-a făcut liber de aceste drepturi, potrivit menţiunilor din actul de adjudecare.

(4) Se vor radia toate notările făcute cu urmărirea silită, interdicţia de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1), precum şi promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu şi-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.

Art. 168. - Locaţiunile, arendările şi cesiunile de venituri notate după data înscrierii urmăririi silite vor fi radiate odată cu justificarea înscrierii provizorii a actului de adjudecare, cu excepţia executărilor silite începute anterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă.

4.3.7. Intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor aduse ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale sau ca urmare a reorganizării persoanei juridice

Art. 169. - Dreptul de proprietate asupra imobilului constituit ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale se intabulează în favoarea persoanei juridice în temeiul actului prin care s- a efectuat acest aport, încheiat cu respectarea formelor prevăzute de lege, a certificatului de înmatriculare a persoanei juridice şi a rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal sau a persoanei desemnate.

Art. 170. - (1) Actul juridic în baza căruia se transmite dreptul de proprietate sau alte drepturi reale ca urmare a reorganizării persoanei juridice este proiectul de fuziune/divizare, încheiat cu respectarea formelor prevăzute de lege.

(2) Intabularea în cartea funciară ca urmare a fuziunii/divizării se efectuează în baza hotărârii instanţei de judecată care se pronunţă asupra legalităţii acestei operaţiuni, a dovezii de înregistrare la registrul comerţului, a certificatului de înmatriculare, precum şi a proiectului de fuziune/divizare încheiat în formă autentică.

Art. 171. - (1) În cazul lichidării voluntare urmate de radierea societăţii comerciale, intabularea imobilelor în cartea funciară în favoarea foştilor asociaţi se efectuează în baza certificatului constatator eliberat de oficiul registrul comerţului conform art. 235 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare în care se identifică imobilul cu număr cadastral şi număr de carte funciară, conform art. 29 alin. (1) lit. c) din Lege.

(2) În cazul în care dizolvarea societăţii comerciale şi radierea din registrul comerţului este pronunţată de instanţa de judecată, hotărârea judecătorească definitivă constituie titlu de proprietate. (3) În situaţia în care, ca urmare a hotărârii judecătoreşti definitive de dizolvare a societăţii comerciale, nu se procedează la numirea lichidatorului, persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerţului, iar bunurile persoanei juridice radiate intră prin efectul legii în patrimoniul asociaţilor. În acest caz, hotărârea judecătorească pronunţată în cauză confirmă noua situaţie juridică a imobilului.

(4) În cazul transferului unui drept real imobiliar dintr-un patrimoniu într-o masă patrimonială aparţinând persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale sau altor entităţi similare fără personalitate juridică, se va efectua intabularea în favoarea persoanei fizice titulare şi se va menţiona apartenenţa la această masă patrimonială.

4.3.8. Radierea drepturilor reale din cartea funciară

Art. 172. - (1) Radierea drepturilor reale tabulare se face la cerere, cu excepţia cazului în care legea prevede expres radierea din oficiu. În această din urmă situaţie, obligaţia registratorului de a proceda la radierea din oficiu a unei intabulări se naşte numai ca urmare a înregistrării, la biroul teritorial, a înscrisului din care rezultă existenţa unui caz de radiere din oficiu.

(2) Radierea drepturilor reale tabulare se face în baza înscrisului autentic notarial prin care se constată consimţământul la radiere al titularului înscrierii, a hotărârii judecătoreşti definitive ori a actului administrativ emis în condiţiile legii care suplineşte lipsa acestui consimţământ.

(3) Drepturile reale imobiliare înscrise în baza unor acte juridice în care părţile au stipulat rezilierea sau rezoluţiunea în baza unor pacte comisorii, se radiază în baza unei:

a) declaraţii în formă autentică a părţilor;

b) încheieri de certificare fapte, prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu, la solicitarea părţii interesate;

c) hotărâri judecătoreşti.

(4) În cazul radierii dreptului de ipotecă constituit în favoarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, radierea se face în baza înscrisului oficial emis de instituţia titulară a acestui drept, care poartă semnătura conducătorului instituţiei, numărul şi data înregistrării.

(5) Nu este necesar consimţământul expres al titularului tabular la radierea din cartea funciară a dreptului real, în cazul înstrăinării imobilului, acesta rezultând din acordul exprimat în vederea încheierii contractului.

(6) Atunci când, în cazurile prevăzute de lege, dreptul intabulat se stinge prin împlinirea unui termen arătat în înscriere sau prin decesul persoanei fizice ori prin încetarea existenţei persoanei juridice care are calitatea de titulară a înscrierii, radierea va fi operată la cererea persoanei interesate, cu excepţia cazului în care legea prevede radierea din oficiu.

Art. 173. - (1) În toate cazurile în care se radiază un drept intabulat, înscrierile privitoare la sarcini care grevează dreptul radiat vor fi menţinute, afară numai dacă legea prevede radierea acestor din urmă drepturi.

(2) În situaţia în care cartea funciară se sistează, înscrierile privitoare la sarcini vor fi transcrise în Registrele de Transcripţiuni şi Inscripţiuni.

Art. 174. - Radierea dreptului de ipotecă se efectuează şi în baza:

a) procesului verbal încheiat de executor judecătoresc, ce atestă acceptarea ofertei reale de către creditor;

b) încheierii definitive emise de executorul judecătoresc din care să rezulte că debitorul a fost eliberat prin consemnarea plăţii.

4.3.9. Procedura înscrierii provizorii a drepturilor reale

Art. 175. - Dacă s-a efectuat o înscriere provizorie, se vor putea efectua noi înscrieri atât împotriva celui intabulat, cât şi împotriva celui înscris provizoriu cu privire la acelaşi drept. Radierea intabulării celui împotriva căruia s-a făcut înscrierea provizorie se va efectua numai cu prilejul justificării acesteia.

Art. 176. - (1) În vederea înscrierii drepturilor de garanţie asupra unei construcţii viitoare, dreptul de proprietate asupra construcţiei viitoare se înscrie provizoriu în baza autorizaţiei de construire şi a documentaţiei cadastrale.

(2) Ipoteca asupra unei construcţii cu privire la care dreptul de proprietate este înscris provizoriu este, de asemenea, supusă înscrierii provizorii, cu excepţia situaţiei prevăzute de legea privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare, când ipoteca este supusă intabulării. Creditorul ipotecar va putea să ceară înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a dreptului de ipotecă.

(3) Înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcţiei se va justifica la cerere, în baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor emis în conformitate cu dispoziţiile legale, ori, după caz, în baza hotărârii judecătoreşti prin care, în lipsa acordului părţilor, s-a dispus recepţia la terminarea lucrărilor. Dacă se justifică înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei, se va justifica din oficiu şi înscrierea dreptului de ipotecă.

(4) Justificarea altor înscrieri provizorii decât a celei privind dreptul de proprietate asupra unei construcţii viitoare şi a celor care depind de aceasta se face numai în baza înscrisurilor arătate la art. 899 alin. (2) şi (3) din Codul civil. Prin hotărârea judecătorească de validare rămasă definitivă se înţelege hotărârea judecătorească definitivă de validare a ofertei de plată urmată de consemnaţiune.

(5) Justificarea înscrierii provizorii se poate efectua şi în temeiul înscrisului autentic prin care se constată îndeplinită condiţia suspensivă sau rezolutorie care a condus la înscrierea provizorie a dreptului. Hotărârea judecătorească definitivă poate înlocui înscrisul autentic.

(6) Dacă a fost notat un drept convenţional de preempţiune, terţul cumpărător poate cere înscrierea provizorie a dreptului cumpărat, sub condiţia suspensivă a neînregistrării dovezii de consemnare a preţului la dispoziţia vânzătorului de către preemptor în termen de 30 de zile de la data comunicării către acesta din urmă a încheierii de înscriere provizorie. Pentru efectuarea înscrierii provizorii nu se va cere acordul preemptorului. Încheierea prin care se dispune înscrierea provizorie se comunică din oficiu preemptorului indicat în notare.

Art. 177. - (1) Înscrierea provizorie a unui drept afectat de o condiţie suspensivă se va radia din oficiu dacă nu se dovedeşte îndeplinirea condiţiei care afectează acest drept în termen de 5 ani de la efectuarea în cartea funciară a acestei operaţiuni.

(2) Înscrierea provizorie a unui drept afectat de o condiţie rezolutorie se va justifica din oficiu după 10 ani de la efectuarea în cartea funciară a acestei operaţiuni, dacă nu s-a cerut radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, consecinţa fiind intabularea dreptului de proprietate în favoarea celui înscris provizoriu.

4.3.10. Notarea/radierea actelor şi faptelor juridice

Art. 178. - Până la deschiderea noilor cărţi funciare, în condiţiile art. 40 din Legea nr. 7/1996, în regiunile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor şi veniturilor sale, punerea în mişcare a acţiunii penale, acţiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară, precum şi actele şi faptele juridice privitoare la drepturile personale sau la alte raporturi juridice în legătură cu aceste imobile vor continua să fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară, cu respectarea dispoziţiilor Codului civil, ale Legii nr. 7/1996 şi ale prezentului regulament.

Art. 179. - (1) Notarea punerii sub interdicţie judecătorească sau a ridicării acestei măsuri conform art. 902 alin. (2) pct. 1 din Codul civil se face în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de punere sub interdicţie sau de ridicare a măsurii punerii sub interdicţie, comunicată din oficiu de către instanţa judecătorească ori depusă de către persoana interesată.

(2) Notarea cererii de declarare a morţii sau a cererii de anulare ori de rectificare a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte se va face în baza unui exemplar original al cererii purtând viza de înregistrare a instanţei sau a copiei legalizate a cererii înregistrate la instanţă, depusă de către persoana interesată sau transmisă de către instanţa de judecată sesizată cu soluţionarea cererii.

(3) Decesul persoanei fizice, constatat judiciar, anularea hotărârii declarative de moarte şi rectificarea acesteia se notează în temeiul unei copii legalizate a hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a declarat decesul sau s-a anulat ori s-a rectificat hotărârea declarativă de moarte, depusă de persoana interesată ori transmisă de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea rămasă definitivă.

Art. 180. - Notarea calităţii de bun comun conform art. 902 alin. (2) pct. 3 din Codul civil se va face în baza copiei legalizate a certificatului de căsătorie, dacă din conţinutul acestuia, corelat cu situaţia juridică a imobilului descrisă în cartea funciară, rezultă că imobilul s-a dobândit în timpul căsătoriei şi că nu face parte din categoria bunurilor proprii ale soţului al cărui drept este intabulat în cartea funciară.

Art. 181. - (1) Notarea în cartea funciară a convenţiei matrimoniale conform art. 902 alin. (2) pct. 4 din Codul civil se va efectua în baza acesteia.

(2) Notarea în cartea funciară a modificării sau a înlocuirii convenţiei matrimoniale se va efectua în baza convenţiei soţilor prin care aceştia înlocuiesc regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial sau îl modifică, încheiată conform art. 369 din Codul Civil.

(3) Radierea notării din cartea funciară a convenţiei matrimoniale se efectuează fie în baza convenţiei de lichidare încheiată în formă autentică notarială sau în baza hotărârii judecătoreşti prin care instanţa pronunţă separaţia de bunuri conform art. 370-371 din Codul Civil, fie în baza actului voluntar sau a hotărârii judecătoreşti de partaj.

(4) În situaţia convenţiilor matrimoniale în care s-a stipulat o clauză de preciput, dreptul de proprietate se intabulează în favoarea soţului beneficiar în baza certificatului de moştenitor întocmit în urma decesului soţului dispunător. Ca efect al clauzei de preciput se transferă dreptul real imobiliar în patrimoniul soţului beneficiar.

Art. 182. - (1) Notarea destinaţiei de locuinţă a familiei conform art. 902 alin. (2) pct. 5 din Codul civil se poate face, la cererea oricăruia dintre soţi, cu privire la imobilul ce face obiectul dreptului de proprietate intabulat în beneficiul unuia dintre soţi ori al unui drept de folosinţă izvorât dintr-un contract de închiriere, notat în cartea funciară în beneficiul unuia dintre soţi, chiar dacă soţul care solicită notarea nu este cel indicat în cartea funciară drept proprietar sau locatar. Notarea se va efectua în baza declaraţiei în formă autentică din care să rezulte că imobilul înscris în cartea funciară este locuinţa comună a soţilor sau locuinţa soţului la care se află copiii.

(2) Notarea destinaţiei de locuinţă a familiei se va putea face şi atunci când solicitantul sau soţul acestuia este titularul unui drept de uzufruct sau de abitaţie asupra locuinţei, intabulat în cartea funciară, ori titularul unui drept de folosinţă izvorât dintr-un contract de comodat. În acest ultim caz, notarea destinaţiei de locuinţă a familiei va arăta şi împrejurarea că imobilul este deţinut în temeiul unui contract de comodat, făcându-se menţiune şi despre durata comodatului sau, după caz, despre perioada nedeterminată a comodatului.

(3) Destinaţia de locuinţă a familiei se va nota în cartea funciară numai dacă soţii au o locuinţă comună ori, în lipsă de locuinţă comună, dacă aceştia au copii care locuiesc împreună cu unul dintre soţi.

(4) Pentru notarea destinaţiei de locuinţă a familiei, soţul solicitant va prezenta certificatul de căsătorie, în copie legalizată, precum şi dovada faptului că soţii au locuinţa în imobilul cu privire la care se solicită notarea ori, după caz, că în acel imobil locuieşte unul dintre soţi, împreună cu copiii. Dovada locuinţei se va face în condiţiile art. 90-95 din Codul civil privind dovada domiciliului şi a reşedinţei. Dacă folosinţa locuinţei se exercită în temeiul unui contract de comodat, se va prezenta şi înscrisul constatator al comodatului, în formă autentică sau sub semnătură privată, în original sau în copie legalizată.

(5) Niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia fără consimţământul scris al celuilalt soţ.

(6) Radierea notării din cartea funciară a destinaţiei unui imobil de locuinţă a familiei se va efectua în baza declaraţiei în formă autentică din care să rezulte că imobilul înscris în cartea funciară nu mai este locuinţa comună a soţilor sau în baza hotărârii judecătoreşti prin care s-a pronunţat divorţul soţilor şi, după caz, încredinţarea copiilor.

Art. 183. - (1) Notarea în cartea funciară a locaţiunii prevăzută de art. 902 alin. (2) pct. 6 din Codul civil se efectuează pe baza contractului de locaţiune, în forma cerută de lege pentru validitatea actului respectiv, în original sau copie legalizată.

(2) Pentru notarea locaţiunii este necesar ca din cuprinsul cărţii funciare, corelat cu conţinutul contractului de locaţiune a cărui notare se cere, să rezulte că locatorul este titularul unui drept care îi permite să constituie locatarului un drept de folosinţă asupra imobilului, astfel cum sunt drepturile de proprietate sau de uzufruct ori dreptul de folosinţă izvorât dintr-o altă locaţiune. Dacă locatorul este altul decât proprietarul imobilului, solicitantul va prezenta şi titlul dreptului locatorului, în forma cerută pentru validitatea actului respectiv, în original sau în copie legalizată. Cererea de notare a locaţiunii se va respinge dacă prin actul care constituie titlul dreptului locatorului i s-a interzis acestuia locaţiunea ori, după caz, sublocaţiunea. În caz de interdicţie parţială, locaţiunea sau sublocaţiunea se va putea nota în măsura în care nu a fost interzisă.

(3) Regulile privitoare la notarea locaţiunii se vor aplica şi în caz de cesiune a contractului de locaţiune ori a dreptului de folosinţă al locatarului. Cererea de notare a cesiunii locaţiunii se va respinge dacă prin actul care constituie titlul dreptului locatorului i s-a interzis acestuia să cedeze locaţiunea. În caz de interdicţie parţială, cesiunea locaţiunii se va putea nota în măsura în care nu a fost interzisă.

(4) Întrucât arenda este o formă de locaţiune a bunurilor agricole, contractul de arendă se va nota în cartea funciară.

(5) Radierea notării locaţiunii se efectuează în următoarele situaţii:

a) la împlinirea termenului stipulat în contract, la cererea oricăreia dintre părţi;

b) înainte de termenul stipulat în contract sau în cazul locaţiunilor făcute fără determinarea duratei, prin acordul scris al părţilor sau al succesorilor în drepturi ai acestora ori, în lipsa acestuia, în baza hotărârii judecătoreşti definitive.

Art. 184. - (1) Notarea aportului dreptului de folosinţă asupra unui imobil la patrimoniul unei societăţi, conform art. 902 alin. (2) pct. 7 din Codul civil, se efectuează în baza înscrisului doveditor al acestui fapt juridic (hotărârea adunării generale a asociaţiilor/decizia asociatului unic) şi a rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului sau a persoanei desemnate.

(2) Radierea acestei notări din cartea funciară se va efectua în baza în baza înscrisului doveditor al scoaterii din patrimoniul societăţii a aportului de folosinţă a bunului imobil la capitalul social al societăţii (hotărârea adunării generale a asociaţiilor/decizia asociatului unic/hotărâre judecătorească) şi a rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului sau a persoanei desemnate.

Art. 185. - (1) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia convenţională de grevare se notează la cerere conform art. 628 şi 902 alin. (2) pct. 8 din Codul civil, atunci când sunt prevăzute într-un testament sau într-un contract translativ de proprietate.

(2) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia de grevare se notează în temeiul certificatului de moştenitor însoţit de testamentul autentic sau olograf ori al testamentului privilegiat în care aceste clauze sunt prevăzute expres, precum şi, după caz, în temeiul contractului translativ încheiat în formă autentică.

(3) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia de grevare se notează numai dacă se realizează intabularea, înscrierea provizorie sau, după caz, notarea în baza actului în care acestea sunt prevăzute.

(4) Clauza de inalienabilitate precum şi interdicţia de grevare se notează numai dacă în actul în temeiul căruia se solicită înscrierea este prevăzută durata inalienabilităţii sau a interdicţiei de grevare, care nu poate depăşi 49 de ani. Notarea se va face pentru durata astfel arătată în act, iar dacă aceasta depăşeşte 49 de ani, notarea se va face pentru o durată de 49 de ani.

(5) În vederea soluţionării cererii de notare a clauzei de inalienabilitate sau a interdicţiei de grevare, registratorul nu examinează cerinţa existenţei unui interes serios şi legitim, ci numai cerinţele privind forma actului în care s-a prevăzut interdicţia şi a termenului.

(6) Notarea clauzei de inalienabilitate sau a interdicţiei de grevare se radiază la cerere, după împlinirea termenului arătat în notare.

(7) Notarea se poate radia şi mai înainte de împlinirea acestui termen:

a) dacă prin hotărâre judecătorească definitivă s-a desfiinţat actul juridic care a stat la baza intabulării dreptului;

b) concomitent cu radierea din cartea funciară a antecontractului sau a pactului de opţiune;

c) în orice alte cazuri, dacă există acordul la radiere al creditorului obligaţiei de a nu înstrăina sau de a nu greva, exprimat în formă autentică.

(8) Creditorul căruia i s-a admis acţiunea revocatorie poate cere notarea inalienabilităţii bunului care a făcut obiectul actului revocat până la momentul încetării executării silite asupra debitorului său. În acest caz, notarea se face în temeiul copiei legalizate a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a acţiunii revocatorii. Notarea astfel efectuată se poate radia la cerere, în temeiul încheierii executorului judecătoresc prin care se constată încetarea urmăririi silite sau cu acordul creditorului, exprimat prin înscris în formă autentică, ori în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 186. - Obligaţiile de a nu face: interdicţiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezlipire, alipire, construire, demolare, restructurare şi amenajare se notează din oficiu atunci când sunt prevăzute într-un contract de ipotecă. Radierea acestora se efectuează concomitent cu radierea dreptului de ipotecă.

Art. 187. - (1) În situaţia unei vânzări imobiliare cu rezerva proprietăţii până la plata integrală a preţului, la cerere, operaţiunea este supusă notării în temeiul contractului de vânzare încheiat în formă autentică, cu arătarea preţului sau a restului de preţ conform art. 1684 din Codul civil.

(2) Notarea se va radia din oficiu, concomitent cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului sau la cererea vânzătorului, în baza hotărârii judecătoreşti definitive, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a preţului.

(3) Intabularea dreptului de proprietate al cumpărătorului se efectuează în baza declaraţiei autentice a vânzătorului, prin care acesta confirmă stingerea obligaţiei de plată a preţului, a hotărârii judecătoreşti definitive care dispune în acest sens sau în baza actului emis de executorul judecătoresc, care atestă stingerea obligaţiei.

Art. 188. - (1) Dreptul de revocare sau de denunţare unilaterală a contractului prevăzut de art. 902 alin. (2) pct. 10 din Codul civil se notează în baza înscrisului constatator al contractului supus revocării sau denunţării, în forma cerută de lege pentru validitatea acestui contract. Acest drept se va nota numai dacă este expres prevăzut în contract, cu excepţia situaţiei în care contractul cu executare succesivă sau continuă este încheiat pe durată nedeterminată, precum şi a altor cazuri în care dreptul de revocare sau de denunţare unilaterală a contractului rezultă din lege.

(2) Dacă dreptul de denunţare unilaterală a contractului s-a conferit uneia sau ambelor părţi cu titlu oneros, notarea va indica şi prestaţia stipulată în schimbul acestui drept, afară numai dacă dreptul de denunţare priveşte un contract cu executare succesivă încheiat pe durată nedeterminată.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea dreptului de revocare sau de denunţare unilaterală a contractului se radiază din cartea funciară, la cerere, în baza înscrisului în formă autentică care constată, în mod expres, exercitarea dreptului ori renunţarea la drept de către titularul său sau în baza copiei legalizate a hotărârii judecătoreşti prin care dreptul a fost desfiinţat sau prin care s-a constatat exercitarea dreptului ori renunţarea la drept.

Art. 189. - (1) Notarea declaraţiei de rezoluţiune sau de reziliere prevăzute de art. 902 alin. (2) pct. 11 din Codul civil se face la cerere, în baza înscrisului constatator al declaraţiei creditorului în formă autentică. Radierea acestei notări se va face la cerere, în baza declaraţiei în formă autentică a titularului tabular, ori a hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a constatat nevalabilitatea declaraţiei de rezoluţiune sau de reziliere sau s-a dispus desfiinţarea contractului.

(2) Pactul comisoriu se notează, la cerere, sub condiţia înscrierii în cartea funciară a dreptului afectat de pactul comisoriu, în baza înscrisului constatator al contractului în care acesta a fost inserat. În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea pactului comisoriu se va radia, la cerere, în baza:

a) declaraţiei în formă autentică a părţilor;

b) hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a constatat nevalabilitatea pactului comisoriu sau prin care acesta a fost anulat.

Notarea pactului comisoriu se va radia, din oficiu, concomitent cu radierea drepturilor reale înscrise în baza contractului în care pactul comisoriu a fost inserat.

Art. 190. - (1) Notarea unui antecontract în cartea funciară conform art. 906 Codul civil se poate efectua oricând în termenul stipulat pentru încheierea contractului dar nu mai târziu de 6 luni de la data expirării acestui termen. Menţionarea în antecontract a termenului în care urmează a fi încheiat contractul este obligatorie sub sancţiunea respingerii cererii de notare.

(2) Notarea antecontractului se va radia din oficiu, în următoarele cazuri:

a) la înscrierea contractului încheiat între aceleaşi părţi;

b) după trecerea unui termen de 6 luni de la împlinirea termenului stabilit pentru încheierea contractului, dacă cel în drept nu a cerut notarea litigiului ce are ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract;

c) dacă imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânzării silite de către un terţ care nu este ţinut să răspundă de obligaţiile promitentului.

Radierea notării antecontractului se va efectua la cerere, în următoarele cazuri:

a) cu acordul părţilor exprimat în formă autentică;

b) în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive;

c) la cererea părţii, în baza încheierii notariale de certificare de fapte, care atestă că, deşi somată, cealaltă parte nu s-a prezentat la notarul public în vederea încheierii contractului, fie s- a prezentat şi a refuzat să încheie contractul.

De asemenea, radierea notării antecontractului în care părţile au stipulat rezilierea sau rezoluţiunea în baza unor pacte comisorii se va efectua, la cerere, şi în baza încheieri de certificare fapte, prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu, la solicitarea părţii interesate.

(3) Notarea în cartea funciară a pactului de opţiune se poate efectua până la expirarea termenului pentru exercitarea opţiunii. Dacă părţile nu au convenit un termen de exercitare a opţiunii, acesta poate fi stabilit de instanţă prin ordonanţă preşedinţială, caz în care se va anexa cererii de notare a pactului de opţiune şi această hotărâre judecătorească.

(4) Pactul de opţiune trebuie încheiat în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să-l încheie şi va cuprinde toate elementele acestui act juridic.

(5) Notarea pactului de opţiune se radiază din oficiu la împlinirea termenului de exercitare a opţiunii dacă, până la acest moment, nu se înregistrează la biroul de carte funciară cererea de intabulare sau de înscriere provizorie întemeiată pe declaraţia de acceptare în formă autentică a beneficiarului opţiunii.

(6) Se radiază din oficiu notarea pactului de opţiune concomitent cu intabularea dreptului în favoarea beneficiarului pactului de opţiune dispusă în baza declaraţiei de acceptare în formă autentică. La încheierea declaraţiei de acceptare, notarul public solicită un extras de carte funciară pentru autentificare.

Art. 191. - (1) Dreptul convenţional de preempţiune prevăzut de art. 902 alin. (2) pct. 13 din Codul civil se notează în baza înscrisului constatator al actului juridic prin care a fost constituit dreptul, întocmit în forma autentică.

(2) Dacă dreptul convenţional de preempţiune a fost constituit pentru un anumit termen, notarea va indica obligatoriu şi acest termen.

(3) Radierea notării dreptului de preempţiune convenţională se va efectua, la cerere, în următoarele cazuri:

a) la decesul preemptorului, în cazul în care dreptul de preemţiune nu a fost constituit pe un anumit termen;

b) la expirarea termenului de 5 ani de la data constituirii, în cazul în care preemptorul a decedat iar părţile au prevăzut un termen mai lung.

c) la expirarea termenului pentru care a fost constituit.

(4) Radierea notării dreptului de preempţiune convenţională se va efectua, din oficiu, în următoarele cazuri:

a) la intabularea dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare încheiat cu preemptorul;

b) în cazul justificării înscrierii provizorii sub condiţie suspensivă a terţului achizitor, respectiv dacă preemptorul nu a făcut notificarea în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus înscrierea. În acest caz dreptul de preemţiune se va radia concomitent cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea terţului achizitor.

Art. 192. - (1) Notarea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca se efectuează la cererea proprietarului tabular, în baza declaraţiei unilaterale a acestuia încheiată în formă autentică care trebuie să indice persoana în beneficiul căreia se intenţionează înstrăinarea, respectiv ipotecarea, precum şi, în acest din urmă caz, suma a cărei plată face obiectul obligaţiei pentru care se intenţionează constituirea ipotecii. Notarea intenţiei trebuie să indice anul, luna şi ziua în care îşi pierde efectul, respectiv trei luni de la data înregistrării cererii.

(2) Radierea intenţiei de înstrăinare şi ipotecare a imobilului, notată în cartea funciară, al cărei efect a încetat prin expirarea termenului legal de trei luni, se poate efectua fie la cererea titularului tabular, fie din oficiu, cu prilejul soluţionării unei cereri de înscriere în acea carte funciară, fără plata unui tarif.

Art. 193. - (1) Schimbarea rangului ipotecii se va nota în temeiul convenţiei creditorilor, încheiată în formă autentică. Schimbarea rangului se va nota în limita creanţei garantate cu ipoteca de rang preferat, iar dacă valoarea acesteia este inferioară valorii creanţei garantate cu ipoteca de rang inferior, aceasta din urmă îşi va păstra rangul pentru diferenţă, făcându-se menţiune despre aceasta în notare.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cesiunii rangului ipotecii de către un creditor ipotecar către un altul. În această situaţie, ipoteca înscrisă în beneficiul creditorului căruia i se cedează rangul va primi rangul superior al ipotecii înscrise în beneficiul creditorului care cedează rangul, iar această din urmă ipotecă va primi rangul inferior al primei ipoteci, chiar în lipsa unei stipulaţii exprese în acest sens în convenţia autentică de cesiune a rangului.

(3) Dacă se notează cesiunea sau schimbul rangului ipotecilor imobiliare, registratorul nu va opera vreo modificare în înscrierile privitoare la garanţiile sau drepturile unor creditori care nu au consimţit la cesiune sau la schimb, potrivit menţiunilor din convenţia autentică de cesiune sau de schimb al rangului.

(4) Constituirea ipotecii mobiliare asupra creanţei garantate cu o ipotecă imobiliară se notează în baza convenţiei de constituire a ipotecii, în formă autentică sau sub semnătură privată.

(5) În cazul când creanţa poprită este garantata cu ipotecă sau cu altă garanţie reală, creditorul popritor poate cere notarea popririi în cartea funciară, în baza unei copii certificate de executorul judecătoresc de pe adresa de înfiinţare a popririi.

(6) Radierea notării popririi se efectuează în baza:

a) adresei de desfiinţare a popririi emise de executorul judecătoresc;

b) încheierii definitive a instanţei de executare.

Art. 194. - Deschiderea procedurii insolvenţei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului şi închiderea procedurii se vor nota, la cerere, în baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-au dispus aceste măsuri.

Art. 195. - (1) Sechestrul asupra imobilului prevăzut de art. 796 alin. (3) din Codul de procedură civilă se va nota în temeiul încheierii judecătoreşti executorii prin care a fost încuviinţată această măsură, şi se radiază la cerere în baza adresei executorului judecătoresc sau a hotărârii judecătoreşti.

(2) Sechestrul asigurător prevăzut de art. 129 alin. (8) Codul de procedură fiscală asupra imobilului se va nota în temeiul procesului-verbal întocmit de organul de executare şi se radiază la cerere, în baza acordului creditorului cuprins într-o decizie emisă de organul care l-a dispus.

(3) Urmărirea imobilului, a fructelor sau a veniturilor sale se va nota la cererea executorului judecătoresc, în baza încheierii de încuviinţare a urmăririi silite, în copie certificată de acesta. Cererea de notare a urmăririi imobilului va menţiona datele de identificare ale imobilului, respectiv numărul cadastral/topografic şi de carte funciară, în situaţia în care aceasta este deschisă. Notarea urmăririi imobilului poate fi efectuată în Registrele de Transcripţiuni şi Inscripţiuni, până la deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele urmărite. În această situaţie, în vederea efectuării operaţiunii solicitate, se va face dovada verificării existenţei cărţii funciare cu privire la imobilul în cauză, prin solicitarea în prealabil a certificatului privind identificarea nr. topografic/cadastral şi de carte funciară după numele/denumirea proprietarului.

(4) Prin încheiere, registratorul de carte funciară va dispune notarea, cu indicarea creditorului urmăritor şi a sumei pentru care se face executarea.

(5) Sechestrul dispus în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asiguratorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

Art. 196. - (1) Acţiunea în rectificare, în justificare sau în prestaţie tabulară se notează fie la cererea părţii interesate, fie la sesizarea instanţei de judecată. Notarea se va face în baza copiei acţiunii având ştampila şi numărul de înregistrare ale instanţei sau a certificatului de grefă care identifică obiectul procesului, părţile şi imobilul. Notarea se va radia în baza:

a) dovezii stingerii definitive a litigiului, constatată prin hotărâre judecătorească sau certificat de grefă;

b) declaraţiei autentice de renunţare la dreptul dedus judecăţii, însoţită de dovada înregistrării la instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea cauzei.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveşte:

a) notarea acţiunii în revendicare, a acţiunilor confesorii sau negatorii privitoare la drepturile reale principale care poartă asupra imobilelor înscrise în cartea funciară;

b) notarea acţiunii de partaj;

c) notarea acţiunilor în ineficacitatea actelor juridice constitutive, translative, modificatoare sau extinctive de drepturi reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, astfel cum sunt acţiunea în constatarea nulităţii sau în anulare, acţiunea în rezoluţiune, acţiunea în revocarea donaţiei sau acţiunea în simulaţie;

d) notarea acţiunilor privitoare la predarea unui bun imobil sau la executarea unei alte obligaţii, dacă obiectul prestaţiei este un imobil înscris în cartea funciară;

e) notarea acţiunilor posesorii sau a altor acţiuni privitoare la fapte şi alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară.

Art. 197. - (1) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârşită printr-o faptă prevăzută de legea penală se notează, la cerere, în baza ordonanţei sau a rechizitoriului procurorului prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori, după caz, a hotărârii instanţei prin care s-a dispus extinderea acţiunii penale cu privire la alte persoane sau prin care s-a luat act de declaraţia procurorului de extindere a acţiunii penale cu privire la alte persoane, chiar dacă această hotărâre nu este definitivă.

(2) Notarea acţiunii penale se va radia, la cerere, în baza ordonanţei procurorului sau a hotărârii judecătoreşti definitive prin s-a dispus încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, respectiv încetarea procesului penal sau achitarea.

Art. 198. - (1) Incapacitatea sau restrângerea prin efectul legii a capacităţii de exerciţiu se poate nota în cartea funciară la cererea reprezentantului sau a ocrotitorului legal ori a minorului însuşi, în baza copiei legalizate a certificatului de naştere sau a cărţii de identitate care atestă vârsta incapabilului. Radierea se va face la cererea persoanei interesate, după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu prin împlinirea vârstei de 18 ani de către cel la care se referă notarea, potrivit menţiunilor din cartea funciară. Radierea se va putea face, la cererea persoanei interesate, şi mai înainte de acest moment, în baza certificatului de căsătorie care face dovada căsătoriei minorului înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.

(2) Restrângerea prin efectul legii a capacităţii de folosinţă a persoanei juridice fără scop lucrativ se poate nota, la cerere, în temeiul actului de constituire sau al statutului din care rezultă scopul persoanei juridice. Notarea va indica acest scop şi va cuprinde menţiunea că persoana juridică fără scop lucrativ la care se referă notarea poate avea doar drepturile şi obligaţiile civile care sunt necesare pentru realizarea scopului astfel menţionat.

Art. 199. - (1) Declaraţia de utilitate publică în vederea exproprierii unui imobil înscris în cartea funciară se poate nota la cererea Guvernului, a consiliului judeţean, a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a altei autorităţi publice care, potrivit unei norme speciale, reprezintă statul sau unitatea administrativ-teritorială în procedura de expropriere, în temeiul hotărârii de declarare a utilităţii publice, adoptată de Guvern, de consiliul judeţean, consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea declaraţiei de utilitate publică se poate radia, la cererea persoanei interesate, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de desfiinţare a actului administrativ de declarare a utilităţii publice, în temeiul actului administrativ prin care s-a revocat actul de declarare a utilităţii publice, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de expropriere sau din oficiu ca urmare a intabulării dreptului de proprietate publică în folosul expropriatorului.

Art. 200. - Natura juridică de bun mobil prin anticipaţie conform art. 540 din Codul civil se notează în cartea funciară, la cerere, în baza înscrisului constatator al actului juridic care cuprinde voinţa părţii sau a părţilor de a privi bunul ca având natură mobiliară, în vederea detaşării, astfel cum este contractul de vânzare a unor materiale încorporate într-o construcţie sau a unor bogăţii ale solului ori subsolului. Pentru notare, înscrisul va îmbrăca forma cerută de lege pentru validitatea actului constatat.

Art. 201. - (1) Contractele de administrare a coproprietăţii sau a cotitularităţii asupra unui alt drept real principal conform art. 644, 645 Cod civil se notează în cartea funciară în temeiul înscrisului constatator în formă autentică. Registratorul admite cererea de notare numai dacă din cuprinsul înscrisului rezultă că la încheierea contractului de administrare şi-au dat acordul toţi coproprietarii/cotitularii intabulaţi în cartea funciară, personal sau prin reprezentare. Cu toate acestea, cererea de notare poate fi admisă chiar dacă din înscrisul constatator nu rezultă existenţa acordului tuturor coproprietarilor/cotitularilor, exprimat personal sau prin reprezentare, dacă cererea de notare este formulată de către coproprietarul/cotitularul nesemnatar ori dacă se înregistrează la biroul teritorial şi declaraţia de ratificare a contractului de administrare, făcută de coproprietarul/cotitularul nesemnatar, în formă autentică.

(2) Declaraţia de denunţare a contractului de administrare se notează în baza înscrisului constatator al actului unilateral de denunţare, în formă autentică.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea contractului de administrare a coproprietăţii/cotitularităţii se va putea radia, la cerere, dacă dreptul aflat în coproprietate/cotitularitate este ulterior intabulat în beneficiul unui titular unic, precum şi în cazul în care se notează declaraţia de denunţare unilaterală a contractului de administrare.

Art. 202. - (1) Obligaţiile care incumbă proprietarului fondului aservit pentru asigurarea uzului şi utilităţii fondului dominant conform art. 759 din Codul civil se notează în cartea funciară în baza înscrisului autentic de constituire a servituţii ori în baza hotărârii judecătoreşti definitive. Notarea astfel efectuată va fi păstrată chiar dacă, ulterior, dreptul de proprietate asupra fondului dominant sau asupra fondului aservit este intabulat în beneficiul unor alte persoane.

(2) Notarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se va face doar dacă este intabulat şi dreptul de servitute corespunzător.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se va putea radia, la cerere, dacă se radiază intabularea dreptului de servitute.

Art. 203. - (1) Sarcina instituitului donatar sau legatar de a administra bunul imobil care face obiectul liberalităţii şi de a-l transmite, la decesul său, substituitului desemnat de către dispunător, se notează în cartea funciară în baza certificatului de moştenitor sau în baza donaţiei încheiate în formă autentică.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea sarcinii prevăzute la alin. (1) poate fi radiată la cerere ca urmare a intabulării, în beneficiul substituitului, a dreptului care a făcut obiectul substituţiei fideicomisare.

Art. 204. - (1) Calitatea de monument istoric sau sit arheologic a unui imobil se notează, la cererea persoanei interesate, în baza ordinului de clasare emis de ministrul culturii şi al cultelor şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I conform art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În sensul alin. (1), indiferent de persoana obligată, potrivit legii, să îndeplinească formalitatea de publicitate, sunt socotite persoane interesate care pot cere notarea calităţii de monument istoric, nelimitativ, proprietarul imobilului, înscris în cartea funciară, titularii altor drepturi reale, Guvernul României, Ministerul Culturii şi al Cultelor şi direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Comisia Naţională de Arheologie, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, precum şi asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiect de activitate protejarea monumentelor istorice, potrivit legii sau actului constitutiv.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea calităţii de monument istoric se poate radia din cartea funciară, la cerere, în baza ordinului de declasare al ministrului culturii şi al cultelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I.

Art. 205. - (1) Calitatea de arie naturală protejată se notează la cerere, în baza documentaţiei cadastrale, conform legii sau a ordonanţei Guvernului, a hotărârii Guvernului, a ordinului emis de conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a pădurilor, sau a hotărârii consiliului local sau judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti actului normativ prin care a fost instituită regimul de arie naturală.

(2) În funcţie de natura actului prin care s-a instituit regimul de arie naturală protejată, notarea indică şi calitatea de sit natural al patrimoniului natural universal, de rezervaţie ştiinţifică, parc naţional, monument al naturii, rezervaţie naturală, parc natural, zonă umedă de importanţă internaţională, rezervaţie a biosferei, geoparc, arie specială de conservare, arie de protecţie specială avifaunistică, sit de importanţă comunitară sau arie naturală protejată de interes judeţean ori local, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Calitatea de coridor ecologic se notează la cerere, în baza ordinului emis de conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

Art. 206. - (1) Existenţa contractelor de împrumut şi a convenţiilor de fideiusiune în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările şi completările ulterioare, se notează în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului supus reabilitării termice, în baza înscrisurilor constatatoare ale convenţiilor respective, încheiate în formă autentică sau sub semnătură privată.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, radierea notării prevăzute la alin. (1) se poate dispune, la cerere, în baza chitanţei liberatorii care atestă plata integrală a obligaţiei sau a altui înscris care, potrivit legii, constată un mod de stingere a obligaţiei născute din contractul de credit sau din convenţia de fideiusiune.

Art. 207. - (1) Faptul că terenul agricol pe care se înfiinţează perdele de protecţie forestieră este supus procedurilor de împădurire conform art. 7 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată se notează în cartea funciară, la cererea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale ale acesteia, în baza actului administrativ care îl identifică prin număr cadastral şi număr de carte funciară.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, radierea notării prevăzute la alin. (1) se face la cererea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale, în temeiul dovezii de finalizare a procedurii sau de renunţare la efectuarea investiţiilor.

Art. 208. - (1) Excepţiile pe care debitorul cedat le-ar fi putut opune cedentului unei creanţe garantate cu o ipotecă imobiliară pentru cauze anterioare notificării sau acceptării cesiunii creanţei ipotecare şi pe care înţelege să le opună cesionarului se pot nota în cartea funciară la cererea debitorului cedat. Excepţiile care fac obiectul notării vor fi menţionate în cererea de înscriere prin indicarea cel puţin a obiectului, a temeiului şi a efectului lor, de exemplu, prin indicarea compensaţiei legale, a izvorului creanţei opuse în compensaţie şi a sumei până la care compensaţia a operat.

(2) Registratorul admite cererea de notare doar dacă aceasta a fost înregistrată la biroul de carte funciară în termen de o lună de la comunicarea către debitorul cedat a încheierii prin care s-a încuviinţat intabularea ipotecii creanţei cesionate în beneficiul creditorului cesionar, potrivit dovezii de comunicare.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea excepţiilor debitorului cedat se radiază la cerere, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a constatat netemeinicia excepţiilor notate.

Art. 209. - (1) Notarea prevăzută la art. 18 lit. j) al prezentului regulament se face la cererea primarului comunei, al oraşului sau al municipiului ori la cererea primarului general al Municipiului Bucureşti, în baza originalului sau a unei copii legalizate a notificării sau a deciziei de intervenţie.

(2) Notările prevăzute la art. 18 lit. k) al prezentului regulament se fac la cererea primarului, a consiliului local sau a Consiliului general al Municipiului Bucureşti, în baza contractului de credit având ca obiect finanţarea lucrărilor de consolidare a clădirilor, din transferuri de la bugetul de stat sau din bugetul local, ori, după caz, în baza procesului-verbal întocmit de primar prin care se constată refuzul proprietarului de a încheia contractul, stabilindu-se totodată cuantumul sumelor acordate cu titlul de credite de la bugetul de stat sau local şi modalitatea de restituire a acestora.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notările prevăzute la alin. (1) şi (2) se radiază, la cerere, în baza chitanţei liberatorii care atestă plata integrală a obligaţiilor de rambursare a creditelor acordate prin transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetul local ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constată un mod de stingere a acestor obligaţii.

(4) Notarea dreptului de creanţă şi interdicţia de înstrăinare a construcţiei înainte de rambursarea integrală a ratelor neachitate, se efectuează potrivit art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, în baza contractelor pentru restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat privind execuţia lucrărilor de intervenţie.

(5) Notarea interdicţiei se poate radia, la cerere, după împlinirea unui termen de 25 de ani de la data procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de consolidare, ori înainte de împlinirea acestui termen, în situaţia prevăzută la alin. (2) teza ultimă.

Art. 210. - Notarea în cartea funciară a recepţiei cadastrale a propunerii de alipire ori de dezlipire se face din oficiu, în baza referatului de admitere. Radierea acestor notări se face din oficiu odată cu înscrierea actului de alipire ori de dezlipire.

4.3.11. Renunţarea la dreptul de proprietate

Art. 211. - (1) În situaţia renunţării la drept a proprietarului tabular în conformitate cu art. 889 din Codul civil, în baza declaraţiei de renunţare dată în formă autentică notarială încheiată de un notar public în funcţie în România, se va dispune prin încheiere radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al renunţătorului, fără sistarea cărţii funciare, cu menţinerea notării renunţării la dreptul de proprietate, în condiţiile art. 562 alin. (2) din Codul civil.

(2) Ulterior, în baza hotărârii consiliului local, se va putea intabula dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale, menţionându-se în cartea funciară regimul juridic al imobilului, respectiv domeniul privat.

4.3.12. Procedura eliberării extrasului de carte funciară şi a certificatului de sarcini

Art. 212. - (1) Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărţi funciare electronice vor fi emise şi eliberate de către referentul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului de registratură şi relaţii cu publicul.

(2) Extrasele de carte funciară privind imobilele înscrise în cărţile funciare în format pe hârtie vor fi emise numai după efectuarea conversiei acestor cărţi în format digital de către asistentul registrator.

Art. 213. - (1) În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificare, numărul cadastral la care se referă extrasul se indisponibilizează pentru o perioadă de 10 zile lucrătoare, începând cu data, ora şi minutul depunerii cererii şi terminând cu sfârşitul celei de-a zecea zi lucrătoare.

(2) Înăuntrul acestei perioade, nu se vor face înscrieri în cartea funciară cu excepţia înscrierii întemeiată pe actul juridic pentru a cărui încheiere a fost solicitat extrasul de carte funciară pentru autentificare.

(3) În această perioadă se pot elibera extrase certificate pentru informare, copii certificate ale cărţii funciare ori copii certificate ale înscrisurilor cu care se întregeşte cartea funciară.

(4) În extrasele de carte funciară pentru informare eliberate în situaţia prevăzută de prezentul articol se face menţiune despre existenţa cererii de eliberare a extrasului de carte funciară pentru autentificare, cu arătarea numărului şi a datei de înregistrare a cererii privind extrasul pentru autentificare, precum şi a numelui notarului public care a solicitat eliberarea extrasului.

(5) În cazul în care se solicită eliberarea unui extras de carte funciară pentru autentificarea unui act juridic având ca obiect o cotă-parte din dreptul real, se indisponibilizează numai cota pentru care s-a solicitat extrasul.

(6) În perioada de indisponibilizare nu se poate elibera un alt extras de carte funciară pentru autentificare care are ca obiect acelaşi imobil sau aceeaşi cotă parte.

(7) Valabilitatea extrasului de carte funciară pentru autentificare încetează:

a) prin împlinirea termenului de valabilitate;

b) la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial încheiat de un notar public în funcţie în România pentru care a fost eliberat;

c) la cererea notarului public care a solicitat extrasul.

(8) Cererile depuse în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare cu privire la imobilul pentru care acesta a fost eliberat, se soluţionează în condiţiile alin. (2), după expirarea termenului de valabilitate a extrasului, în ordinea şi cu procedura prevăzută de lege.

(9) În baza extrasului de autentificare valabil, notarul public poate efectua toate operaţiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia a fost solicitat.

(10) În situaţia în care termenul de blocare expiră şi actul autentic pentru care s-a produs blocarea nu a fost înregistrat în registrul general de intrare, actele privitoare la acelaşi număr cadastral, înregistrate în intervalul de timp în care numărul cadastral a fost blocat, se vor soluţiona.

Art. 214. - Pentru dezbaterea procedurii succesorale notariale, în cazul în care imobilele care fac parte din masa succesorală sunt înscrise în cartea funciară, precum şi pentru autentificarea actelor prin care se stinge un drept real imobiliar, notarul public solicita extras de carte funciară pentru informare.

Art. 215. - (1) Pentru eliberarea certificatului de sarcini, în situaţia unor transferuri succesive ale dreptului de proprietate, este necesară menţionarea numelui şi prenumelui/denumirii proprietarilor anteriori, precum şi perioada în care a fost deţinut de aceştia.

(2) Certificatul de sarcini se emite de către asistentul registrator.

Art. 216. - Certificatul privind identificarea numărului topografic/cadastral şi de carte funciară după numele/denumirea proprietarului va fi întocmit de către asistenţii registratori.

4.3.13. Procedura eliberării copiilor după documentele aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial şi/sau consultarea acestora

Art. 217. - Pentru eliberarea copiilor sau pentru încuviinţarea consultării înscrisurilor, solicitantul declară că va prelucra eventualele date cu caracter personal de care ia cunoştinţă numai cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi că, în cazul nerespectării acestor dispoziţii, suportă repararea, în condiţiile legii, a prejudiciilor aduse titularilor de date cu caracter personal. Această declaraţie va fi cuprinsă în cererea-tip de consultare a înscrisurilor sau de eliberare a copiilor certificate.

Art. 218. - (1) Pentru consultarea documentelor aflate în arhiva oficiului/biroului teritorial se asigură încăperi cu această destinaţie.

(2) Referentul de arhivă asigură consultarea acestor documente de către solicitanţi, preocupându-se ca nici o piesă din dosar să nu fie sustrasă sau modificată.

(3) Este interzis accesul în arhivă al altor persoane în afara referentului care are în păstrare arhiva.

4.4. Alte proceduri de înscriere în evidenţele de cadastru şi/sau carte funciară

4.4.1. Rectificarea, modificarea şi îndreptarea erorilor materiale ale înscrierilor în cadastru şi cartea funciară

Art. 219. - (1) Rectificarea înscrierilor de carte funciară se poate face pe cale amiabilă sau pe cale judiciară.

(2) Rectificarea poate fi dispusă de registrator, prin încheiere, la cererea persoanei interesate în rectificarea înscrierii. Prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare.

(3) Rectificarea se va face cu consimţământul titularului dreptului ce face obiectul înscrierii. Acest consimţământ poate fi exprimat printr-o declaraţie unilaterală sau printr-o convenţie, care va fi autentificată de un notar public în funcţie în România.

(4) În lipsa consimţământului prevăzut la alin. (3), rectificarea se va efectua numai în baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această operaţiune, care poate fi pronunţată în acţiunea de fond sau într-o acţiune în rectificare subsecventă.

(5) Dacă acţiunea în rectificare nu a fost notată în cartea funciară, registratorul va dispune, la cerere, în baza hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (4), numai rectificarea înscrierii operate în favoarea pârâtului împotriva căruia s-a admis acţiunea în rectificare, fiind menţinute înscrierile operate în favoarea terţilor care nu au fost părţi în cauză, chiar când drepturile ce fac obiectul acestor înscrieri ar nega sau ar limita exerciţiul dreptului reclamantului. Aceste înscrieri vor putea fi rectificate la cerere, pe cale amiabilă sau judiciară.

(6) Dacă acţiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, registratorul va dispune în baza hotărârii judecătoreşti definitive de admitere, din oficiu, şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular ulterior notării. Acest drept se va radia concomitent cu radierea dreptului autorului lor.

Art. 220. - (1) Prin modificarea de carte funciară se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului înscris asupra acelui imobil.

(2) Modificarea de carte funciară se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Modificarea suprafeţei înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare de carte funciară.

Art. 221. - (1) Îndreptarea erorilor materiale se poate dispune la cererea persoanei interesate sau din oficiu.

(2) Constituie eroare materială orice inexactitate cuprinsă într-o înscriere în cartea funciară, care nu produce vreun efect substanţial, anume nu afectează existenţa, întinderea sau opozabilitatea dreptului înscris sau a faptului ori a raportului juridic. Nu constituie eroare materială neconcordanţa dintre o înscriere şi situaţia juridică reală dacă, potrivit legii, o asemenea neconcordanţă reprezintă caz de rectificare sau modificare a cărţii funciare.

(3) Îndreptarea erorilor materiale este imprescriptibilă, scutită de plata tarifului, iar încheierea motivată prin care s-a dispus îndreptarea se comunică persoanelor interesate.

(4) Îndreptarea din oficiu a erorilor materiale se realizează în temeiul unui referat de constatare a erorii materiale întocmit de către angajatul biroului teritorial care a săvârşit eroarea sau care a constatat-o în cursul soluţionării unei noi cereri.

4.4.2. Actualizarea planului cadastral

Art. 222. - Planul cadastral este actualizat la cerere în cadrul lucrărilor de cadastru sporadic sau din oficiu cu prilejul efectuării lucrărilor de cadastru sistematic.

4.4.3. Procedura privind recepţia planurilor parcelare şi atribuirea numerelor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară

Art. 223. - Planul parcelar se întocmeşte de către persoane autorizate, cu respectarea normelor şi regulamentelor în vigoare.

Art. 224. - (1) Planul parcelar se întocmeşte la nivel de tarla, în format analogic şi digital, fişier .cpxml astfel încât informaţiile să poată fi introduse în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Tabelul parcelar se întocmeşte în format analogic şi în format digital, fişiere tip .xls.

(2) Planul parcelar şi tabelul parcelar sunt semnate de către preşedintele comisiei locale de fond funciar şi de către executant.

Art. 225. - (1) Etapele întocmirii planului parcelar sunt:

- documentarea prin solicitarea de informaţii de la primăria locală şi de la oficiul teritorial;

- măsurarea conturului tarlalei;

- verificarea dispunerii imobilelor în tarla conform titlurilor de proprietate şi a proceselor verbale de punere în posesie emise de către comisia locală de fond funciar;

- identificarea imobilelor din planul parcelar cu atributele lor din titlurile de proprietate sau cărţile funciare: număr titlu de proprietate, număr tarla, număr parcelă, număr topografic, denumire toponimică, număr cadastral sau alte atribute acolo unde ele există;

- întocmirea planului parcelar şi a tabelului parcelar.

(2) La întocmirea planului parcelar se va ţine cont de suprafaţa imobilului înscrisă în titlu de proprietate şi de suprafaţa măsurată a tarlalei.

Art. 226. - Dacă în cadrul tarlalei există diferenţe între suprafaţa măsurată a tarlalei şi suma suprafeţelor imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate din tarlaua respectivă, se aplică următoarele prevederi:

a) în situaţia în care suprafaţa rezultată din măsurarea întregii tarlale este mai mică decât suprafaţa rezultată în urma însumării suprafeţelor parcelelor din acea tarla înscrise în titlurile de proprietate se procedează după cum urmează:

- se diminuează suprafaţa imobilelor direct proporţional cu suprafaţa lor, astfel încât să se realizeze o închidere exactă a suprafeţelor în tarla.

- diferenţa de teren dintre suprafaţa înscrisă în actul de proprietate şi cea existentă în teren în acea tarla poate fi alocată de comisia locală de fond funciar în altă tarla din cadrul unităţii administrativ-teritoriale, cu acordul proprietarului în cauză, exprimat prin înscris încheiat în formă autentică notarială, având în vedere noul plan parcelar.

b) în situaţia în care suprafaţa rezultată din măsurarea întregii tarlale este mai mare decât suprafaţa rezultată în urma însumării suprafeţelor imobilelor din acea tarla înscrise în titlurile de proprietate, atunci surplusul de suprafaţă constituie rezervă a comisiei locale de fond funciar şi poziţia acesteia se stabileşte de către comisia locală. Dacă la măsurarea unei tarlale în care a fost finalizată aplicarea legilor proprietăţii, se identifică un surplus de suprafaţă de până la 5% inclusiv, comisia locală de fond funciar poate redistribui proprietarilor imobilelor din tarlaua respectivă surplusul de suprafaţă, proporţional cu suprafaţa deţinută în acte, care se înscrie în cartea funciară.

Art. 227. - Dacă în cadrul tarlalei există imobile cu numere cadastrale atribuite anterior, înscrise în cartea funciară, care nu pot fi integrate în planul parcelar nou întocmit, se procedează în condiţiile cap. 4.2.3.6 şi cap. 4.2.3.7.

Art. 228. - (1) Verificarea de către inspector a planului parcelar în vederea recepţiei, constă în analizarea următoarelor aspecte:

- încadrarea planului parcelar în sistemul naţional de referinţă;

- integrarea imobilelor anterior înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară;

- însuşirea planului parcelar şi tabelului parcelar de către autorităţile locale şi executant, prin semnătură şi ştampilă;

- concordanţa dintre datele din tabelul parcelar cu datele din titlurile de proprietate;

- existenţa declaraţiilor proprietarilor pentru imobilele care fac obiectul actualizării informaţiilor tehnice sau a preşedintelui comisiei locale de fond funciar.

(2) Dacă criteriile menţionate la alin. (1) sunt îndeplinite planul parcelar se recepţionează.

(3) Planul parcelar este recepţionat cu atribuirea numerelor cadastrale, iar scrierea titlurilor de proprietate se realizează în baza planului parcelar recepţionat.

Art. 229. - (1) Documentaţia cadastrală întocmită pentru recepţia planului parcelar şi înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară conţine următoarele documente:

a) borderoul;

b) cererea de recepţie şi înscriere;

c) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

d) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice şi ale mandatarilor acestora sau certificat constatator, în cazul persoanelor juridice, după caz sau listă eliberată de primărie cu proprietarii imobilelor care au putut fi identificaţi şi cu datele lor de identitate;

e) copia extrasului de carte funciară sau copia cărţii funciare, dacă este cazul;

f) originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea; copii conforme cu exemplarul din arhiva oficiilor teritoriale a titlurilor de proprietate, copii legalizate sau originalele proceselor verbale de punere în posesie, copii ale altor acte de proprietate dacă este cazul, certificate în condiţiile art. 66 din regulament.

g) inventarul de coordonate al punctelor de staţie şi al punctelor radiate,

h) calculul analitic al suprafeţelor;

i) memoriul tehnic;

j) tabelul parcelar;

k) planul parcelar;

l) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă;

m) fişierul .cpxml.

(2) Cererea de recepţie şi înscriere, precum şi declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilelor măsurate sunt semnate de primarul UAT- ului în calitate de persoană interesată.

Art. 230. - La recepţia planului parcelar se atribuie numere cadastrale imobilelor pentru care s-au emis titluri de proprietate, procese-verbale de punere în posesie eliberate conform legilor proprietăţii, imobilelor aflate la dispoziţia comisiei locale sau aflate în proprietatea sau administrarea unor persoane fizice, juridice, instituţii sau staţiuni de cercetare.

Art. 231. - (1) Înaintea depunerii documentaţiei cadastrale de recepţie şi înscriere în cartea funciară a planului parcelar se depun documentaţii cadastrale de repoziţionare sau actualizare.

(2) Pentru imobilele ai căror proprietari nu au fost găsiţi sau nu îşi dau acordul, în baza declaraţiei preşedintelui comisiei locale de fond funciar şi a referatului inginerului şef se menţionează în fişierul .cpxml "Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă şi localizare corectă". După soluţionarea de către inspector, referatul se transmite serviciului de publicitate imobiliară împreună cu documentaţia analogică, se emite încheierea de carte funciară care se comunică părţilor. Aceeaşi menţiune se face şi pe planul de amplasament şi delimitare şi nu constituie piedică la recepţia altei documentaţii cadastrale aferente unui imobil amplasat corect.

(3) Pentru imobilele înregistrate doar prin număr cadastral, neînscrise în cartea funciară, inspectorul menţionează în fişierul .cpxml "Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă şi localizare corectă" iar pe planul de amplasament şi delimitare din arhiva OCPI se face aceeaşi menţiune şi nu constituie piedică la recepţia planului parcelar.

Art. 232. - (1) Pentru planurile parcelare existente în arhiva oficiilor teritoriale, realizate cu respectarea normelor şi regulamentelor tehnice în vigoare, directorul oficiului teritorial poate declanşa recepţia planului parcelar şi înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în baza referatului întocmit de inginerul şef.

(2) Asistentul registrator verifică dacă în documentaţia cadastrală s-au menţionat corect numele, denumirea părţilor din actele de proprietate şi codul numeric personal menţionate în actele de proprietate sau în fişele de punere în posesie.

Art. 233. - Titlurile de proprietate ce se emit în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, ulterior recepţionării planului parcelar, se înscriu din oficiu în cartea funciară, înaintea transmiterii acestora către proprietari.

Art. 234. - La realizarea planurilor parcelare, indiferent de suprafaţa acestora, nu se solicită aviz de începere de lucrări şi nici dosar de verificare internă.

Art. 235. - (1) Oficiile teritoriale pot soluţiona cereri de îndreptare a erorilor din titlurile de proprietate dacă, în urma verificărilor se constată că acestea sunt datorate transcrierii eronate pe titlul de proprietate a unora dintre informaţiile de pe procesul verbal de punere în posesie sau din documentele care au stat la baza punerii în posesie şi se referă la:

a) erori de scriere a numelui şi prenumelui faţă de procesul verbal şi anexe;

b) erori cu privire la numărul de tarla/parcelă, număr unitate amenajistică (UA)/unitate de producţie (UP);

c) erori cu privire la vecinătăţi;

d) erori ale suprafeţelor parcelelor, fără modificarea suprafeţei total atribuite;

e) alte erori cu privire la identificare cadastrală a parcelei, fără afectarea amplasamentului şi a suprafeţei.

(2) În cazul în care eroarea materială se identifică cu una dintre cele descrise mai sus, cererile de îndreptare a erorilor se pot soluţiona în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului, care trebuie să indice obligatoriu numărul şi data emiterii titlului de proprietate supus corectării;

b) referatul de îndreptare eroare materială întocmit de inginerul şef şi aprobat de director, care trebuie să conţină numărul şi data hotărârii comisiei judeţene în baza căreia a fost emis titlul de proprietate supus corectării, eroarea materială şi conţinutul corectării;

c) titlul de proprietate în original.

(3) Titlurile de proprietate se pot modifica de oficiul teritorial, în temeiul hotărârii comisiei judeţene, conform art. 591, alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi se referă la:

a) modificări ale numărului tarlalei/parcelei;

b) modificarea numelui autorului dreptului de proprietate, în conformitate cu actele de stare civilă;

c) modificarea vecinătăţilor fără afectarea amplasamentului;

d) modificarea suprafeţelor parcelelor fără modificarea suprafeţei totale.

(4) Modificarea suprafeţei totale în plus sau în minus faţă de cea reconstituită nu poate fi soluţionată în condiţiile menţionate la aliniatele anterioare şi se realizează prin hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 58 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Modificarea titlurilor de proprietate rezultate din hotărârile judecătoreşti definitive se efectuează de oficiul teritorial în baza unei hotărâri de punere în executare a hotărârii judecătoreşti emise de comisia judeţeană.

(6) Orice modificare în cuprinsul titlului de proprietate se va face cu tuş roşu, atât pe originalul titlului de proprietate, cât şi pe cotor şi va purta semnătura directorului oficiului teritorial şi ştampila, cu menţiunea numărului şi a datei hotărârii comisiei judeţene.

(7) Anularea unui titlu de proprietate se face în baza hotărârii judecătoreşti definitive, iar după comunicarea acesteia oficiul teritorial va aplica ştampila "Anulat în baza hotărârii judecătoreşti nr. . . . . . . . . . " pe cotorul titlului de proprietate şi se va trece numărul din registrul titlurilor de proprietate anulate.

(8) Oficiile teritoriale şi comisiile locale vor ţine un registru al titlurilor de proprietate modificate şi un registru al titlurilor de proprietate anulate, care vor fi actualizate permanent.

4.4.4. Exproprierea - recepţie şi înscriere în cartea funciară

Art. 236. - Oficiul teritorial va furniza la cererea expropriatorului, cu titlu gratuit, orice informaţii disponibile necesare în vederea întocmirii listei imobilelor afectate, pentru zona în care s- a declanşat procedura de expropriere.

Art. 237. - Expropriatorul solicită Agenţiei Naţionale/oficiului teritorial:

a) avizul de conformitate pentru începerea lucrării, după caz;

b) recepţia amplasamentului lucrării.

Art. 238. - Documentaţia pentru recepţia planului topografic cu amplasamentul lucrării se întocmeşte în conformitate cu varianta finală a studiului de fezabilitate, la nivel de judeţ.

Art. 239. - În baza actului administrativ de expropriere şi a documentaţiei întocmite în vederea înscrierii în cartea funciară pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, expropriatorul solicită intabularea dreptului de proprietate al statului/ unităţii administrativ teritoriale, respectiv a dreptului de administrare al expropriatorului asupra coridorului de expropriere.

Art. 240. - Coridorul de expropriere primeşte un singur număr cadastral la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Art. 241. - După intabularea dreptului de proprietate al statului/unităţii administrativ- teritoriale asupra coridorului de expropriere, respectiv a dreptului de administrare al expropriatorului, se eliberează expropriatorului încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare şi extrasul de plan cadastral.

Art. 242. - (1) În vederea finalizării exproprierilor imobilelor potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoana autorizată, la solicitarea expropriatorului, întocmeşte documentaţiile cadastrale individuale.

(2) Documentaţiile cadastrale individuale se întocmesc pe baza limitei coridorului de expropriere care a fost înscris în cartea funciară.

Art. 243. - Sunt scutite de la plata taxelor, tarifelor, precum şi a oricăror altor sume datorate bugetului de stat sau bugetelor locale serviciile privind înregistrarea, recepţionarea documentaţiilor cadastrale şi serviciile aferente procedurii de intabulare pentru terenurile necesare realizării obiectivelor de interes naţional, judeţean şi local.

4.4.5. Procedura de lucru cu privire la cărţile funciare deschise în alte limbi decât cea română

Art. 244. - Cărţile funciare ale căror înscrieri active sunt efectuate în altă limbă decât cea română vor fi convertite ulterior efectuării unei traduceri în limba română de către un traducător autorizat sau de către un angajat al oficiului teritorial care cunoaşte limba respectivă.

4.4.6. Reconstituirea cărţii funciare şi a încheierii de carte funciară

Art. 245. - (1) Prin reconstituire se înţelege refacerea cărţilor funciare/încheierilor pierdute, sustrase, distruse ori deteriorate într-o măsură care nu mai permite efectuarea de înscrieri ori înţelegerea celor existente.

(2) Cererea de reconstituire depusă la biroul teritorial unde s-a aflat cartea funciară va cuprinde următoarele date:

a) numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanei care a figurat ultima ca titulară a dreptului înscris în cartea funciară;

b) identificarea imobilului (nr. topografic, nr. cadastral) numai în cazul în care nu există un extras de carte funciară, original, mai vechi;

c) titlul în temeiul căruia s-a dobândit dreptul real;

d) drepturile reale care grevează imobilul.

(3) La cerere se ataşează declaraţia autentică pe proprie răspundere a proprietarului imobilului sau a succesorului în drepturi al acestuia din care să rezulte numele/denumirea proprietarului tabular şi că situaţia juridică a imobilului a rămas neschimbată, un certificat fiscal cu privire la imobilul înscris în cartea funciară a cărei reconstituire se solicită şi alte acte care să ateste existenţa dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale.

(4) Cu prilejul reconstituiri cărţii funciare, angajatul biroului teritorial verifica toate înregistrările efectuate în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilul în cauză.

Art. 246. - (1) La sesizarea din oficiu, reconstituirea cărţii funciare se face după constatarea faptului că respectiva carte funciară a devenit inutilizabilă, prin referat întocmit de asistentul registrator sau de referent, cu indicarea motivelor care impun reconstituirea.

(2) În baza referatului prevăzut la alin. (1), registratorul dispune reconstituirea prin încheiere supusă regimului de drept comun al încheierilor de carte funciară.

(3) Reconstituirea din oficiu a unei cărţi funciare distruse, sustrase sau pierdute este adusă la cunoştinţa celor interesaţi prin comunicarea încheierii de reconstituire.

Art. 247. - (1) Dacă vechea carte funciară pierdută sau sustrasă este recuperată până la momentul la care, prin încheiere, se dispune reconstituirea, şi dacă aceasta este utilizabilă, procedura de reconstituire va fi sistată.

(2) Dacă vechea carte funciară pierdută sau sustrasă este recuperată după ce, prin încheiere, se dispune reconstituirea, chiar dacă aceasta este utilizabilă, se procedează la închiderea cărţii vechi, înscrierile făcându-se în continuare în cartea funciară nouă, reconstituită.

Art. 248. - Dacă în arhiva biroului teritorial nu se mai află încheierea privind o operaţiune efectuată în cartea funciară, atestarea efectuării acestor operaţiuni se face pe cale administrativă, prin emiterea unei adrese prin care se va certifica faptul că operaţiunea dispusă prin încheierea nr. . . . a fost efectuată în cartea funciară. Pentru reconstituirea încheierii de carte funciară se aplică în mod similar prevederile art. 1054 din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL II
  Înscrierea drepturilor tabulare

Dobândirea şi stingerea drepturilor reale asupra imobilelor

Art. 885. - (1) Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea.

+ Punere în aplicare prin Lege 71/2011 :

(2) Până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 56 alin. (1), ori de câte ori proprietarul imobilului are un drept de opţiune, el dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării începute după intrarea în vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare în judecată prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra lucrării, dacă acţiunea a fost admisă.

Art. 56. - (1) Dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.

(2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului, dat prin înscris autentic notarial. Acest consimţământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau, după caz, prin încetarea existenţei juridice a titularului, dacă acesta era o persoană juridică.

___________

Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul (2) din Lege nr. 85/2014 începând cu 28.06.2014.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.3.8. Radierea drepturilor reale din cartea funciară

Art. 172. - (1) Radierea drepturilor reale tabulare se face la cerere, cu excepţia cazului în care legea prevede expres radierea din oficiu. În această din urmă situaţie, obligaţia registratorului de a proceda la radierea din oficiu a unei intabulări se naşte numai ca urmare a înregistrării, la biroul teritorial, a înscrisului din care rezultă existenţa unui caz de radiere din oficiu.

(2) Radierea drepturilor reale tabulare se face în baza înscrisului autentic notarial prin care se constată consimţământul la radiere al titularului înscrierii, a hotărârii judecătoreşti definitive ori a actului administrativ emis în condiţiile legii care suplineşte lipsa acestui consimţământ.

(3) Drepturile reale imobiliare înscrise în baza unor acte juridice în care părţile au stipulat rezilierea sau rezoluţiunea în baza unor pacte comisorii, se radiază în baza unei:

a) declaraţii în formă autentică a părţilor;

b) încheieri de certificare fapte, prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu, la solicitarea părţii interesate;

c) hotărâri judecătoreşti.

(4) În cazul radierii dreptului de ipotecă constituit în favoarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, radierea se face în baza înscrisului oficial emis de instituţia titulară a acestui drept, care poartă semnătura conducătorului instituţiei, numărul şi data înregistrării.

(5) Nu este necesar consimţământul expres al titularului tabular la radierea din cartea funciară a dreptului real, în cazul înstrăinării imobilului, acesta rezultând din acordul exprimat în vederea încheierii contractului.

(6) Atunci când, în cazurile prevăzute de lege, dreptul intabulat se stinge prin împlinirea unui termen arătat în înscriere sau prin decesul persoanei fizice ori prin încetarea existenţei persoanei juridice care are calitatea de titulară a înscrierii, radierea va fi operată la cererea persoanei interesate, cu excepţia cazului în care legea prevede radierea din oficiu.

Art. 173. - (1) În toate cazurile în care se radiază un drept intabulat, înscrierile privitoare la sarcini care grevează dreptul radiat vor fi menţinute, afară numai dacă legea prevede radierea acestor din urmă drepturi.

(2) În situaţia în care cartea funciară se sistează, înscrierile privitoare la sarcini vor fi transcrise în Registrele de Transcripţiuni şi Inscripţiuni.

Art. 174. - Radierea dreptului de ipotecă se efectuează şi în baza:

a) procesului verbal încheiat de executor judecătoresc, ce atestă acceptarea ofertei reale de către creditor;

b) încheierii definitive emise de executorul judecătoresc din care să rezulte că debitorul a fost eliberat prin consemnarea plăţii.

(3) Dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei terţe persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege.

(4) Hotărârea judecătorească definitivă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă sau, după caz, consimţământul titularului.

+ Punere în aplicare Art. 885. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 885. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

2.2.1. Intabularea

Art. 12. - (1) Intabularea este înscrierea cu caracter definitiv a unui drept real imobiliar în cartea funciară.

(2) Pot fi intabulate în cartea funciară următoarele drepturi reale imobiliare: dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia, drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică, drepturile reale de garanţie.

(3) Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată sunt: dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, abitaţia şi dreptul de servitute.

(4) Drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică sunt: dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit.

(5) Drepturile reale de garanţie sunt dreptul de ipotecă şi privilegiile imobiliare.

(6) Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc drepturi tabulare.

(7) După deschiderea cărţii funciare, obiectul intabulării îl poate constitui întregul imobil sau o cotă-parte din acesta.

(8) Dreptul de proprietate se intabulează asupra întregului imobil sau pe cote-părţi, în cazul coproprietăţii. În această din urmă situaţie se vor menţiona toţi coproprietarii şi cota cuvenită acestora, atunci când este determinată.

Art. 13. - (1) Intabularea se efectuează numai în baza unui înscris autentic notarial încheiat de un notar public în funcţie în România, a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile după caz, a unui certificat de moştenitor sau a unui act administrativ care, în condiţiile prevăzute de lege, are ca efect constituirea, modificarea, transmiterea sau stingerea unui drept real imobiliar supus înscrierii în cartea funciară.

(2) În cazul în care, consecutiv emiterii certificatului de moştenitor se încheie şi un act de partaj voluntar, înscrierea în cartea funciară se poate face ulterior, în baza documentaţiei cadastrale, cu excepţia cazului în care imobilul/imobilele din masa partajabilă se dezlipeşte/dezlipesc.

(3) În cazul în care partajul voluntar se încheie în baza certificatului de sarcini, fără dezlipirea imobilului/imobilelor din masa partajabilă, prima înscriere în cartea funciară se efectuează în baza documentaţiei cadastrale, întocmită ulterior actului de partaj; în cazul în care imobilul/imobilele din masa partajabilă se dezlipeşte/dezlipesc, pentru acesta/acestea, actul de partaj se va putea încheia numai în baza extrasului de carte funciară pentru autentificare şi a documentaţiei cadastrale de dezlipire.

(4) În cazul în care unul din coproprietari declară că nu deţine originalul şi solicită eliberarea unei copii a titlului de proprietate pentru înscrierea în cartea funciară, oficiul teritorial va permite accesul notarului public în vederea legalizării copiei de pe cotorul titlului.

(5) Intabularea dreptului de proprietate se efectuează în baza ofertei de donaţie şi acceptarea acesteia încheiate, în toate cazurile, în formă autentică notarială de către un notar public în funcţie în România.

(6) Registratorul de carte funciară dispune intabularea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

Modificarea drepturilor reale asupra imobilelor

Art. 886. - Modificarea unui drept real imobiliar se face potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea sau stingerea drepturilor reale, dacă prin lege nu se dispune altfel.

+ Punere în aplicare Art. 886. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 886. prin Lege 71/2011 :

Art. 56. - (1) Dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.

(2) Până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 56 alin. (1), ori de câte ori proprietarul imobilului are un drept de opţiune, el dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării începute după intrarea în vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare în judecată prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra lucrării, dacă acţiunea a fost admisă.

Dobândirea unor drepturi reale fără înscriere

Art. 887. - (1) Drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moştenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) Cu toate acestea, în cazul vânzării silite, dacă urmărirea imobilului nu a fost în prealabil notată în cartea funciară, drepturile reale astfel dobândite nu vor putea fi opuse terţilor dobânditori de bună-credinţă.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobândite nu va putea însă dispune de ele prin cartea funciară decât după ce s-a făcut înscrierea.

+ Punere în aplicare Art. 887. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Condiţii de înscriere

Art. 888. - Înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.

+ Punere în aplicare Art. 888. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Renunţarea la dreptul de proprietate

Art. 889. - (1) Proprietarul poate renunţa la dreptul său printr-o declaraţie autentică notarială înregistrată la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară pentru a se înscrie radierea dreptului.

(2) În acest caz, comuna, oraşul sau municipiul, după caz, poate cere înscrierea dreptului de proprietate în folosul său, în baza hotărârii consiliului local, cu respectarea dispoziţiilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, dacă o altă persoană nu a solicitat înscrierea în temeiul uzucapiunii.

(3) În situaţia bunurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritorială care a preluat bunul este ţinută în limita valorii bunului.

+ Punere în aplicare Art. 889. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 889. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.3.11. Renunţarea la dreptul de proprietate

Art. 211. - (1) În situaţia renunţării la drept a proprietarului tabular în conformitate cu art. 889 din Codul civil, în baza declaraţiei de renunţare dată în formă autentică notarială încheiată de un notar public în funcţie în România, se va dispune prin încheiere radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al renunţătorului, fără sistarea cărţii funciare, cu menţinerea notării renunţării la dreptul de proprietate, în condiţiile art. 562 alin. (2) din Codul civil.

(2) Ulterior, în baza hotărârii consiliului local, se va putea intabula dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale, menţionându-se în cartea funciară regimul juridic al imobilului, respectiv domeniul privat.

Data producerii efectelor înscrierilor

Art. 890. - (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de la data înregistrării cererilor, ţinându-se însă cont de data, ora şi minutul înregistrării acestora în toate cazurile în care cererea a fost depusă personal, prin mandatar ori notar public sau, după caz, comunicată prin telefax, poştă electronică ori prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de înscriere cu toate documentele justificative.

(2) În cazul drepturilor de ipotecă, ordinea înregistrării cererilor va determina şi rangul acestora.

(3) Dacă mai multe cereri s-au primit în aceeaşi zi prin poştă sau curier, drepturile de ipotecă vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor dobândi numai provizoriu rang egal, urmând ca instanţa să se pronunţe, la cererea oricărei persoane interesate, asupra rangului şi, dacă va fi cazul, asupra radierii înscrierii nevalabile.

(4) În cazul în care două sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, potrivit dispoziţiilor alin. (3), va fi preferat, indiferent de data certă a titlurilor aflate în concurs, cel care a fost pus în posesia bunului sau, după caz, cel faţă de care debitorul şi-a executat cel dintâi obligaţiile ce îi incumbă, cu excepţia drepturilor de ipotecă care vor avea acelaşi rang. În situaţia în care niciunul din dobânditori n-a fost pus în posesia bunului sau, după caz, debitorul nu şi-a executat obligaţiile faţă de niciunul dintre ei, va fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instanţa de judecată în temeiul dispoziţiilor prezentului articol.

(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică şi atunci când, în aceeaşi zi, o cerere de înscriere a fost depusă ori comunicată în condiţiile alin. (1), iar alta primită prin poştă sau curier.

+ Punere în aplicare Art. 890. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 77. - Înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârşirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 890. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

2.2.4. Efectul înscrierii în cartea funciară

Art. 20. - (1) Până la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, înscrierea în cartea funciară are efect de opozabilitate, cu excepţia notărilor prevăzute de art. 903 Cod civil care au efect de informare.

(2) Drepturile reale tabulare se sting sau se pierd prin înscrierea radierii acestora din cartea funciară.

(3) Efectul înscrierii se produce din momentul înregistrării cererii de înscriere în Registrul General de Intrare.

2.2.5. Rangul înscrierii

Art. 21. - (1) Rangul înscrierii este determinat de data, ora şi minutul înregistrării cererii. Rangul poate fi schimbat prin convenţia părţilor numai pentru ipoteci. Dacă mai multe cereri de înscriere a unui drept de ipotecă sau privilegiu asupra aceluiaşi imobil au fost depuse deodată, acestea vor avea acelaşi rang.

(2) Când înscrierile privind dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale principale asupra aceluiaşi imobil sunt cerute în acelaşi timp, drepturile intră în concurenţă şi primesc provizoriu rang egal, urmând că instanţa să hotărască, în raport cu data încheierii actelor, care drept va fi înscris mai întâi.

(3) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (2), la înregistrarea cererilor se va face menţiunea că acestea au provizoriu rang egal pe cererea de înscriere, precum şi la rubrica "observaţii" în cartea funciară.

Conflictul dintre terţii dobânditori de la un autor comun

Art. 891. - În cazul în care două sau mai multe persoane au fost îndreptăţite să dobândească, prin acte încheiate cu acelaşi autor, drepturi asupra aceluiaşi imobil care se exclud reciproc, cel care şi-a înscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular, indiferent de data titlului în temeiul căruia s-a săvârşit înscrierea în cartea funciară.

+ Punere în aplicare Art. 891. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Situaţia terţului dobânditor de rea-credinţă

Art. 892. - (1) Cel care a fost îndreptăţit, printr-un act juridic valabil încheiat, să înscrie un drept real în folosul său poate cere radierea din cartea funciară a unui drept concurent sau, după caz, acordarea de rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată de altă persoană, însă numai dacă sunt întrunite următoarele 3 condiţii:

a) actul juridic în temeiul căruia se solicită radierea sau acordarea rangului preferenţial să fie anterior aceluia în baza căruia terţul şi-a înscris dreptul;

b) dreptul reclamantului şi cel al terţului dobânditor să provină de la un autor comun;

c) înscrierea dreptului în folosul reclamantului să fi fost împiedicată de terţul dobânditor prin violenţă sau viclenie, după caz.

(2) Radierea sau acordarea rangului preferenţial poate fi cerută şi dacă violenţa ori viclenia a provenit de la o altă persoană decât terţul dobânditor, dar numai dacă acesta din urmă a cunoscut sau, după caz, trebuia să cunoască această împrejurare la data încheierii contractului în baza căruia a dobândit dreptul intabulat în folosul său.

(3) Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii de către terţ a dreptului în folosul său.

+ Punere în aplicare Art. 892. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Persoanele împotriva cărora se poate face înscrierea drepturilor tabulare

Art. 893. - Înscrierea unui drept real se poate efectua numai:

a) împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută;

b) împotriva aceluia care, înainte de a fi fost înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.

+ Punere în aplicare Art. 893. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Înscrierea drepturilor reale în cazul actelor juridice succesive

Art. 894. - În cazul în care un drept supus înscrierii în cartea funciară a făcut obiectul unor cesiuni succesive fără ca înscrierile să fi fost efectuate, cel din urmă îndreptăţit nu va putea cere înscrierea dreptului în folosul său decât dacă solicită, odată cu înscrierea acestuia, şi înscrierea dobândirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu înscrisuri originale sau copii legalizate, după caz.

+ Punere în aplicare Art. 894. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului

Art. 895. - Înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea săvârşi şi după ce dreptul a fost înscris pe numele moştenitorului, însă numai în măsura în care moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii.

+ Punere în aplicare Art. 895. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Acţiunea în prestaţie tabulară

Art. 896. - (1) În cazurile în care cel obligat să transmită, să constituie ori să modifice în folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu îşi execută obligaţiile necesare pentru înscrierea în cartea funciară, se va putea cere instanţei judecătoreşti să dispună înscrierea; dreptul la acţiune este prescriptibil în condiţiile legii.

(2) Dacă acţiunea în prestaţie tabulară a fost notată în cartea funciară, hotărârea judecătorească se va înscrie, din oficiu, şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare.

+ Punere în aplicare Art. 896. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Efectele acţiunii în prestaţie tabulară faţă de terţul dobânditor de rea-credinţă

Art. 897. - (1) Acţiunea în prestaţie tabulară se va putea îndrepta şi împotriva terţului dobânditor înscris anterior în cartea funciară, dacă actul juridic invocat de reclamant este anterior celui în temeiul căruia a fost înscris dreptul terţului dobânditor, iar acesta a fost de rea-credinţă la data încheierii actului.

(2) Dreptul la acţiune împotriva terţului se prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii de către acesta a dreptului în folosul său, cu excepţia cazului în care dreptul la acţiune al reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai înainte.

+ Punere în aplicare Art. 897. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Înscrierea provizorie

Art. 898. - În afara altor cazuri prevăzute de lege, înscrierea provizorie în cartea funciară se va putea cere:

1. dacă dreptul real dobândit este afectat de o condiţie suspensivă ori rezolutorie sau dacă priveşte ori grevează o construcţie viitoare; în cazul înscrierii provizorii având ca obiect o construcţie viitoare, justificarea acesteia se face în condiţiile legii;

2. dacă, în temeiul unei hotărâri care nu este încă definitivă, partea căzută în pretenţii a fost obligată la strămutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanţie ipotecară;

3. dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca;

4. dacă se dobândeşte un drept tabular înscris provizoriu;

5. dacă ambele părţi consimt doar pentru efectuarea unei înscrieri provizorii.

+ Punere în aplicare Art. 898. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 898. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

2.2.2. Înscrierea provizorie

Art. 14. - Înscrierea provizorie este acel tip de înscriere în cartea funciară care produce efecte sub condiţia şi în măsura justificării ei.

Art. 15. - Înscrierea provizorie se efectuează numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 16. - Justificarea înscrierilor provizorii se face, la cerere, cu excepţia cazului în care legea prevede expres altfel, ori dacă aceasta este condiţionată de justificarea unei alte înscrieri provizorii, situaţie în care justificarea acestei din urmă înscrieri va atrage justificarea din oficiu a celeilalte înscrieri.

4.3.9. Procedura înscrierii provizorii a drepturilor reale

Art. 175. - Dacă s-a efectuat o înscriere provizorie, se vor putea efectua noi înscrieri atât împotriva celui intabulat, cât şi împotriva celui înscris provizoriu cu privire la acelaşi drept. Radierea intabulării celui împotriva căruia s-a făcut înscrierea provizorie se va efectua numai cu prilejul justificării acesteia.

Art. 176. - (1) În vederea înscrierii drepturilor de garanţie asupra unei construcţii viitoare, dreptul de proprietate asupra construcţiei viitoare se înscrie provizoriu în baza autorizaţiei de construire şi a documentaţiei cadastrale.

(2) Ipoteca asupra unei construcţii cu privire la care dreptul de proprietate este înscris provizoriu este, de asemenea, supusă înscrierii provizorii, cu excepţia situaţiei prevăzute de legea privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare, când ipoteca este supusă intabulării. Creditorul ipotecar va putea să ceară înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a dreptului de ipotecă.

(3) Înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcţiei se va justifica la cerere, în baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor emis în conformitate cu dispoziţiile legale, ori, după caz, în baza hotărârii judecătoreşti prin care, în lipsa acordului părţilor, s-a dispus recepţia la terminarea lucrărilor. Dacă se justifică înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei, se va justifica din oficiu şi înscrierea dreptului de ipotecă.

(4) Justificarea altor înscrieri provizorii decât a celei privind dreptul de proprietate asupra unei construcţii viitoare şi a celor care depind de aceasta se face numai în baza înscrisurilor arătate la art. 899 alin. (2) şi (3) din Codul civil. Prin hotărârea judecătorească de validare rămasă definitivă se înţelege hotărârea judecătorească definitivă de validare a ofertei de plată urmată de consemnaţiune.

(5) Justificarea înscrierii provizorii se poate efectua şi în temeiul înscrisului autentic prin care se constată îndeplinită condiţia suspensivă sau rezolutorie care a condus la înscrierea provizorie a dreptului. Hotărârea judecătorească definitivă poate înlocui înscrisul autentic.

(6) Dacă a fost notat un drept convenţional de preempţiune, terţul cumpărător poate cere înscrierea provizorie a dreptului cumpărat, sub condiţia suspensivă a neînregistrării dovezii de consemnare a preţului la dispoziţia vânzătorului de către preemptor în termen de 30 de zile de la data comunicării către acesta din urmă a încheierii de înscriere provizorie. Pentru efectuarea înscrierii provizorii nu se va cere acordul preemptorului. Încheierea prin care se dispune înscrierea provizorie se comunică din oficiu preemptorului indicat în notare.

Art. 177. - (1) Înscrierea provizorie a unui drept afectat de o condiţie suspensivă se va radia din oficiu dacă nu se dovedeşte îndeplinirea condiţiei care afectează acest drept în termen de 5 ani de la efectuarea în cartea funciară a acestei operaţiuni.

(2) Înscrierea provizorie a unui drept afectat de o condiţie rezolutorie se va justifica din oficiu după 10 ani de la efectuarea în cartea funciară a acestei operaţiuni, dacă nu s-a cerut radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, consecinţa fiind intabularea dreptului de proprietate în favoarea celui înscris provizoriu.

Efectele înscrierii provizorii

Art. 899. - (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii, sub condiţia şi în măsura justificării ei.

(2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimţământul celui împotriva căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, dat în formă autentică, sau în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive. În acest din urmă caz, dispoziţiile art. 896 şi 897 se aplică, în mod corespunzător, şi acţiunii în justificare tabulară.

(3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul hotărârii judecătoreşti de validare rămase definitivă, al consimţământului creditorului dat în formă autentică, al procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc prin care se constată acceptarea plăţii sau, după caz, al încheierii întocmite de acesta prin care se constată efectuarea plăţii, rămasă definitivă.

(4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea ei; nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei şi a tuturor înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea ei.

+ Punere în aplicare Art. 899. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Prezumţia existenţei sau inexistenţei unui drept tabular

Art. 900. - (1) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei.

(2) Dacă un drept real s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.

(3) Dovada contrară se poate face numai în cazurile prevăzute la art. 887, precum şi pe calea acţiunii în rectificare.

+ Punere în aplicare Art. 900. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Dobândirea cu bună-credinţă a unui drept tabular

Art. 901. - (1) Sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credinţă vreun drept real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciară.

(2) Terţul dobânditor este considerat de bună-credinţă numai dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) nu a fost înregistrată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare;

b) din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane; şi

c) nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea cuprinsului cărţii funciare.

(3) Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile şi terţului care a dobândit cu bună- credinţă un drept de ipotecă în temeiul unui act juridic încheiat cu titularul de carte funciară ori cu succesorul său în drepturi, după caz.

(4) Dispoziţiile prezentului articol nu pot fi însă opuse de o parte contractantă celeilalte şi nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, după caz.

+ Punere în aplicare Art. 901. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 79. - (1) În cazul în care, pentru prima dată, s-au înscris în cartea funciară, fără cauză legitimă, drepturi reale potrivit art. 581 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terţii dobânditori cu titlu oneros ai vreunui drept real imobiliar, întemeindu-se, cu bună-credinţă, pe cuprinsul cărţii funciare, nu se pot prevala contra adevăraţilor proprietari, străini de cartea funciară, de dispoziţiile art. 901 din Codul civil sau ale art. 31 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, cât timp nu s-a împlinit termenul de uzucapiune tabulară prevăzut de Codul civil sau dacă în acest termen s-a înscris o acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare.

(2) Dispoziţiile prezentului articol nu sunt aplicabile şi înscrierilor efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil. În acest caz, sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun privitoare la uzucapiune, în vigoare la data intrării în posesia imobilului.

+ Punere în aplicare Art. 901. prin Lege 71/2011 :

Art. 80. - Cererile de înscriere, precum şi acţiunile în justiţie întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de data introducerii lor, vor fi soluţionate potrivit normelor materiale în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârşirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înscrierii ori rectificării, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul introducerii lor.

 

CAPITOLUL III
Notarea unor drepturi, fapte şi raporturi juridice

Actele sau faptele supuse notării

Art. 902. - (1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevăzute la art. 876 alin. (2) devin opozabile terţelor persoane exclusiv prin notare, dacă nu se dovedeşte că au fost cunoscute pe altă cale, în afara cazului în care din lege rezultă că simpla cunoaştere a acestora nu este suficientă pentru a suplini lipsa de publicitate. În caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispoziţiile art. 890-892, 896 şi 897 se aplică în mod corespunzător.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, sunt supuse notării în cartea funciară:

1. punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

(1) Notarea punerii sub interdicţie judecătorească sau a ridicării acestei măsuri conform art. 902 alin. (2) pct. 1 din Codul civil se face în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de punere sub interdicţie sau de ridicare a măsurii punerii sub interdicţie, comunicată din oficiu de către instanţa judecătorească ori depusă de către persoana interesată.

2. cererea de declarare a morţii unei persoane fizice, hotărârea judecătorească de declarare a morţii şi cererea de anulare sau de rectificare a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

(2) Notarea cererii de declarare a morţii sau a cererii de anulare ori de rectificare a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte se va face în baza unui exemplar original al cererii purtând viza de înregistrare a instanţei sau a copiei legalizate a cererii înregistrate la instanţă, depusă de către persoana interesată sau transmisă de către instanţa de judecată sesizată cu soluţionarea cererii.

(3) Decesul persoanei fizice, constatat judiciar, anularea hotărârii declarative de moarte şi rectificarea acesteia se notează în temeiul unei copii legalizate a hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a declarat decesul sau s-a anulat ori s-a rectificat hotărârea declarativă de moarte, depusă de persoana interesată ori transmisă de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea rămasă definitivă.

3. calitatea de bun comun a unui imobil;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 180. - Notarea calităţii de bun comun conform art. 902 alin. (2) pct. 3 din Codul civil se va face în baza copiei legalizate a certificatului de căsătorie, dacă din conţinutul acestuia, corelat cu situaţia juridică a imobilului descrisă în cartea funciară, rezultă că imobilul s-a dobândit în timpul căsătoriei şi că nu face parte din categoria bunurilor proprii ale soţului al cărui drept este intabulat în cartea funciară.

4. convenţia matrimonială, precum şi modificarea sau, după caz, înlocuirea ei;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 181. - (1) Notarea în cartea funciară a convenţiei matrimoniale conform art. 902 alin. (2) pct. 4 din Codul civil se va efectua în baza acesteia.

(2) Notarea în cartea funciară a modificării sau a înlocuirii convenţiei matrimoniale se va efectua în baza convenţiei soţilor prin care aceştia înlocuiesc regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial sau îl modifică, încheiată conform art. 369 din Codul Civil.

(3) Radierea notării din cartea funciară a convenţiei matrimoniale se efectuează fie în baza convenţiei de lichidare încheiată în formă autentică notarială sau în baza hotărârii judecătoreşti prin care instanţa pronunţă separaţia de bunuri conform art. 370-371 din Codul Civil, fie în baza actului voluntar sau a hotărârii judecătoreşti de partaj.

(4) În situaţia convenţiilor matrimoniale în care s-a stipulat o clauză de preciput, dreptul de proprietate se intabulează în favoarea soţului beneficiar în baza certificatului de moştenitor întocmit în urma decesului soţului dispunător. Ca efect al clauzei de preciput se transferă dreptul real imobiliar în patrimoniul soţului beneficiar.

5. destinaţia unui imobil de locuinţă a familiei;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 182. - (1) Notarea destinaţiei de locuinţă a familiei conform art. 902 alin. (2) pct. 5 din Codul civil se poate face, la cererea oricăruia dintre soţi, cu privire la imobilul ce face obiectul dreptului de proprietate intabulat în beneficiul unuia dintre soţi ori al unui drept de folosinţă izvorât dintr-un contract de închiriere, notat în cartea funciară în beneficiul unuia dintre soţi, chiar dacă soţul care solicită notarea nu este cel indicat în cartea funciară drept proprietar sau locatar. Notarea se va efectua în baza declaraţiei în formă autentică din care să rezulte că imobilul înscris în cartea funciară este locuinţa comună a soţilor sau locuinţa soţului la care se află copiii.

(2) Notarea destinaţiei de locuinţă a familiei se va putea face şi atunci când solicitantul sau soţul acestuia este titularul unui drept de uzufruct sau de abitaţie asupra locuinţei, intabulat în cartea funciară, ori titularul unui drept de folosinţă izvorât dintr-un contract de comodat. În acest ultim caz, notarea destinaţiei de locuinţă a familiei va arăta şi împrejurarea că imobilul este deţinut în temeiul unui contract de comodat, făcându-se menţiune şi despre durata comodatului sau, după caz, despre perioada nedeterminată a comodatului.

(3) Destinaţia de locuinţă a familiei se va nota în cartea funciară numai dacă soţii au o locuinţă comună ori, în lipsă de locuinţă comună, dacă aceştia au copii care locuiesc împreună cu unul dintre soţi.

(4) Pentru notarea destinaţiei de locuinţă a familiei, soţul solicitant va prezenta certificatul de căsătorie, în copie legalizată, precum şi dovada faptului că soţii au locuinţa în imobilul cu privire la care se solicită notarea ori, după caz, că în acel imobil locuieşte unul dintre soţi, împreună cu copiii. Dovada locuinţei se va face în condiţiile art. 90-95 din Codul civil privind dovada domiciliului şi a reşedinţei. Dacă folosinţa locuinţei se exercită în temeiul unui contract de comodat, se va prezenta şi înscrisul constatator al comodatului, în formă autentică sau sub semnătură privată, în original sau în copie legalizată.

(5) Niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia fără consimţământul scris al celuilalt soţ.

(6) Radierea notării din cartea funciară a destinaţiei unui imobil de locuinţă a familiei se va efectua în baza declaraţiei în formă autentică din care să rezulte că imobilul înscris în cartea funciară nu mai este locuinţa comună a soţilor sau în baza hotărârii judecătoreşti prin care s-a pronunţat divorţul soţilor şi, după caz, încredinţarea copiilor.

6. locaţiunea şi cesiunea de venituri;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 183. - (1) Notarea în cartea funciară a locaţiunii prevăzută de art. 902 alin. (2) pct. 6 din Codul civil se efectuează pe baza contractului de locaţiune, în forma cerută de lege pentru validitatea actului respectiv, în original sau copie legalizată.

(2) Pentru notarea locaţiunii este necesar ca din cuprinsul cărţii funciare, corelat cu conţinutul contractului de locaţiune a cărui notare se cere, să rezulte că locatorul este titularul unui drept care îi permite să constituie locatarului un drept de folosinţă asupra imobilului, astfel cum sunt drepturile de proprietate sau de uzufruct ori dreptul de folosinţă izvorât dintr-o altă locaţiune. Dacă locatorul este altul decât proprietarul imobilului, solicitantul va prezenta şi titlul dreptului locatorului, în forma cerută pentru validitatea actului respectiv, în original sau în copie legalizată. Cererea de notare a locaţiunii se va respinge dacă prin actul care constituie titlul dreptului locatorului i s-a interzis acestuia locaţiunea ori, după caz, sublocaţiunea. În caz de interdicţie parţială, locaţiunea sau sublocaţiunea se va putea nota în măsura în care nu a fost interzisă.

(3) Regulile privitoare la notarea locaţiunii se vor aplica şi în caz de cesiune a contractului de locaţiune ori a dreptului de folosinţă al locatarului. Cererea de notare a cesiunii locaţiunii se va respinge dacă prin actul care constituie titlul dreptului locatorului i s-a interzis acestuia să cedeze locaţiunea. În caz de interdicţie parţială, cesiunea locaţiunii se va putea nota în măsura în care nu a fost interzisă.

(4) Întrucât arenda este o formă de locaţiune a bunurilor agricole, contractul de arendă se va nota în cartea funciară.

(5) Radierea notării locaţiunii se efectuează în următoarele situaţii:

a) la împlinirea termenului stipulat în contract, la cererea oricăreia dintre părţi;

b) înainte de termenul stipulat în contract sau în cazul locaţiunilor făcute fără determinarea duratei, prin acordul scris al părţilor sau al succesorilor în drepturi ai acestora ori, în lipsa acestuia, în baza hotărârii judecătoreşti definitive.

7. aportul de folosinţă la capitalul social al unei societăţi;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 184. - (1) Notarea aportului dreptului de folosinţă asupra unui imobil la patrimoniul unei societăţi, conform art. 902 alin. (2) pct. 7 din Codul civil, se efectuează în baza înscrisului doveditor al acestui fapt juridic (hotărârea adunării generale a asociaţiilor/decizia asociatului unic) şi a rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului sau a persoanei desemnate.

(2) Radierea acestei notări din cartea funciară se va efectua în baza în baza înscrisului doveditor al scoaterii din patrimoniul societăţii a aportului de folosinţă a bunului imobil la capitalul social al societăţii (hotărârea adunării generale a asociaţiilor/decizia asociatului unic/hotărâre judecătorească) şi a rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului sau a persoanei desemnate.

8. interdicţia convenţională de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 185. - (1) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia convenţională de grevare se notează la cerere conform art. 628 şi 902 alin. (2) pct. 8 din Codul civil, atunci când sunt prevăzute într-un testament sau într-un contract translativ de proprietate.

(2) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia de grevare se notează în temeiul certificatului de moştenitor însoţit de testamentul autentic sau olograf ori al testamentului privilegiat în care aceste clauze sunt prevăzute expres, precum şi, după caz, în temeiul contractului translativ încheiat în formă autentică.

(3) Clauza de inalienabilitate şi interdicţia de grevare se notează numai dacă se realizează intabularea, înscrierea provizorie sau, după caz, notarea în baza actului în care acestea sunt prevăzute.

(4) Clauza de inalienabilitate precum şi interdicţia de grevare se notează numai dacă în actul în temeiul căruia se solicită înscrierea este prevăzută durata inalienabilităţii sau a interdicţiei de grevare, care nu poate depăşi 49 de ani. Notarea se va face pentru durata astfel arătată în act, iar dacă aceasta depăşeşte 49 de ani, notarea se va face pentru o durată de 49 de ani.

(5) În vederea soluţionării cererii de notare a clauzei de inalienabilitate sau a interdicţiei de grevare, registratorul nu examinează cerinţa existenţei unui interes serios şi legitim, ci numai cerinţele privind forma actului în care s-a prevăzut interdicţia şi a termenului.

(6) Notarea clauzei de inalienabilitate sau a interdicţiei de grevare se radiază la cerere, după împlinirea termenului arătat în notare.

(7) Notarea se poate radia şi mai înainte de împlinirea acestui termen:

a) dacă prin hotărâre judecătorească definitivă s-a desfiinţat actul juridic care a stat la baza intabulării dreptului;

b) concomitent cu radierea din cartea funciară a antecontractului sau a pactului de opţiune;

c) în orice alte cazuri, dacă există acordul la radiere al creditorului obligaţiei de a nu înstrăina sau de a nu greva, exprimat în formă autentică.

(8) Creditorul căruia i s-a admis acţiunea revocatorie poate cere notarea inalienabilităţii bunului care a făcut obiectul actului revocat până la momentul încetării executării silite asupra debitorului său. În acest caz, notarea se face în temeiul copiei legalizate a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a acţiunii revocatorii. Notarea astfel efectuată se poate radia la cerere, în temeiul încheierii executorului judecătoresc prin care se constată încetarea urmăririi silite sau cu acordul creditorului, exprimat prin înscris în formă autentică, ori în alte cazuri prevăzute de lege.

9. vânzarea făcută cu rezerva dreptului de proprietate;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 187. - (1) În situaţia unei vânzări imobiliare cu rezerva proprietăţii până la plata integrală a preţului, la cerere, operaţiunea este supusă notării în temeiul contractului de vânzare încheiat în formă autentică, cu arătarea preţului sau a restului de preţ conform art. 1684 din Codul civil.

(2) Notarea se va radia din oficiu, concomitent cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului sau la cererea vânzătorului, în baza hotărârii judecătoreşti definitive, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a preţului.

(3) Intabularea dreptului de proprietate al cumpărătorului se efectuează în baza declaraţiei autentice a vânzătorului, prin care acesta confirmă stingerea obligaţiei de plată a preţului, a hotărârii judecătoreşti definitive care dispune în acest sens sau în baza actului emis de executorul judecătoresc, care atestă stingerea obligaţiei.

10. dreptul de a revoca sau denunţa unilateral contractul;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 188. - (1) Dreptul de revocare sau de denunţare unilaterală a contractului prevăzut de art. 902 alin. (2) pct. 10 din Codul civil se notează în baza înscrisului constatator al contractului supus revocării sau denunţării, în forma cerută de lege pentru validitatea acestui contract. Acest drept se va nota numai dacă este expres prevăzut în contract, cu excepţia situaţiei în care contractul cu executare succesivă sau continuă este încheiat pe durată nedeterminată, precum şi a altor cazuri în care dreptul de revocare sau de denunţare unilaterală a contractului rezultă din lege.

(2) Dacă dreptul de denunţare unilaterală a contractului s-a conferit uneia sau ambelor părţi cu titlu oneros, notarea va indica şi prestaţia stipulată în schimbul acestui drept, afară numai dacă dreptul de denunţare priveşte un contract cu executare succesivă încheiat pe durată nedeterminată.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea dreptului de revocare sau de denunţare unilaterală a contractului se radiază din cartea funciară, la cerere, în baza înscrisului în formă autentică care constată, în mod expres, exercitarea dreptului ori renunţarea la drept de către titularul său sau în baza copiei legalizate a hotărârii judecătoreşti prin care dreptul a fost desfiinţat sau prin care s-a constatat exercitarea dreptului ori renunţarea la drept.

11. pactul comisoriu şi declaraţia de rezoluţiune sau de reziliere unilaterală a contractului;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 189. - (1) Notarea declaraţiei de rezoluţiune sau de reziliere prevăzute de art. 902 alin. (2) pct. 11 din Codul civil se face la cerere, în baza înscrisului constatator al declaraţiei creditorului în formă autentică. Radierea acestei notări se va face la cerere, în baza declaraţiei în formă autentică a titularului tabular, ori a hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a constatat nevalabilitatea declaraţiei de rezoluţiune sau de reziliere sau s-a dispus desfiinţarea contractului.

(2) Pactul comisoriu se notează, la cerere, sub condiţia înscrierii în cartea funciară a dreptului afectat de pactul comisoriu, în baza înscrisului constatator al contractului în care acesta a fost inserat. În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea pactului comisoriu se va radia, la cerere, în baza:

a) declaraţiei în formă autentică a părţilor;

b) hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a constatat nevalabilitatea pactului comisoriu sau prin care acesta a fost anulat.

Notarea pactului comisoriu se va radia, din oficiu, concomitent cu radierea drepturilor reale înscrise în baza contractului în care pactul comisoriu a fost inserat.

12. antecontractul şi pactul de opţiune;

13. dreptul de preempţiune născut din convenţii;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 191. - (1) Dreptul convenţional de preempţiune prevăzut de art. 902 alin. (2) pct. 13 din Codul civil se notează în baza înscrisului constatator al actului juridic prin care a fost constituit dreptul, întocmit în forma autentică.

(2) Dacă dreptul convenţional de preempţiune a fost constituit pentru un anumit termen, notarea va indica obligatoriu şi acest termen.

(3) Radierea notării dreptului de preempţiune convenţională se va efectua, la cerere, în următoarele cazuri:

a) la decesul preemptorului, în cazul în care dreptul de preemţiune nu a fost constituit pe un anumit termen;

b) la expirarea termenului de 5 ani de la data constituirii, în cazul în care preemptorul a decedat iar părţile au prevăzut un termen mai lung.

c) la expirarea termenului pentru care a fost constituit.

(4) Radierea notării dreptului de preempţiune convenţională se va efectua, din oficiu, în următoarele cazuri:

a) la intabularea dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare încheiat cu preemptorul;

b) în cazul justificării înscrierii provizorii sub condiţie suspensivă a terţului achizitor, respectiv dacă preemptorul nu a făcut notificarea în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus înscrierea. În acest caz dreptul de preemţiune se va radia concomitent cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea terţului achizitor.

14. intenţia de a înstrăina sau de a ipoteca;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 192. - (1) Notarea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca se efectuează la cererea proprietarului tabular, în baza declaraţiei unilaterale a acestuia încheiată în formă autentică care trebuie să indice persoana în beneficiul căreia se intenţionează înstrăinarea, respectiv ipotecarea, precum şi, în acest din urmă caz, suma a cărei plată face obiectul obligaţiei pentru care se intenţionează constituirea ipotecii. Notarea intenţiei trebuie să indice anul, luna şi ziua în care îşi pierde efectul, respectiv trei luni de la data înregistrării cererii.

(2) Radierea intenţiei de înstrăinare şi ipotecare a imobilului, notată în cartea funciară, al cărei efect a încetat prin expirarea termenului legal de trei luni, se poate efectua fie la cererea titularului tabular, fie din oficiu, cu prilejul soluţionării unei cereri de înscriere în acea carte funciară, fără plata unui tarif.

15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garanţii reale asupra creanţei ipotecare;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 193. - (1) Schimbarea rangului ipotecii se va nota în temeiul convenţiei creditorilor, încheiată în formă autentică. Schimbarea rangului se va nota în limita creanţei garantate cu ipoteca de rang preferat, iar dacă valoarea acesteia este inferioară valorii creanţei garantate cu ipoteca de rang inferior, aceasta din urmă îşi va păstra rangul pentru diferenţă, făcându-se menţiune despre aceasta în notare.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cesiunii rangului ipotecii de către un creditor ipotecar către un altul. În această situaţie, ipoteca înscrisă în beneficiul creditorului căruia i se cedează rangul va primi rangul superior al ipotecii înscrise în beneficiul creditorului care cedează rangul, iar această din urmă ipotecă va primi rangul inferior al primei ipoteci, chiar în lipsa unei stipulaţii exprese în acest sens în convenţia autentică de cesiune a rangului.

(3) Dacă se notează cesiunea sau schimbul rangului ipotecilor imobiliare, registratorul nu va opera vreo modificare în înscrierile privitoare la garanţiile sau drepturile unor creditori care nu au consimţit la cesiune sau la schimb, potrivit menţiunilor din convenţia autentică de cesiune sau de schimb al rangului.

(4) Constituirea ipotecii mobiliare asupra creanţei garantate cu o ipotecă imobiliară se notează în baza convenţiei de constituire a ipotecii, în formă autentică sau sub semnătură privată.

(5) În cazul când creanţa poprită este garantata cu ipotecă sau cu altă garanţie reală, creditorul popritor poate cere notarea popririi în cartea funciară, în baza unei copii certificate de executorul judecătoresc de pe adresa de înfiinţare a popririi.

(6) Radierea notării popririi se efectuează în baza:

a) adresei de desfiinţare a popririi emise de executorul judecătoresc;

b) încheierii definitive a instanţei de executare.

16. deschiderea procedurii insolvenţei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei măsuri, precum şi închiderea acestei proceduri;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 194. - Deschiderea procedurii insolvenţei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului şi închiderea procedurii se vor nota, la cerere, în baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-au dispus aceste măsuri.

17. sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 195. - (1) Sechestrul asupra imobilului prevăzut de art. 796 alin. (3) din Codul de procedură civilă se va nota în temeiul încheierii judecătoreşti executorii prin care a fost încuviinţată această măsură, şi se radiază la cerere în baza adresei executorului judecătoresc sau a hotărârii judecătoreşti.

(2) Sechestrul asigurător prevăzut de art. 129 alin. (8) Codul de procedură fiscală asupra imobilului se va nota în temeiul procesului-verbal întocmit de organul de executare şi se radiază la cerere, în baza acordului creditorului cuprins într-o decizie emisă de organul care l-a dispus.

(3) Urmărirea imobilului, a fructelor sau a veniturilor sale se va nota la cererea executorului judecătoresc, în baza încheierii de încuviinţare a urmăririi silite, în copie certificată de acesta. Cererea de notare a urmăririi imobilului va menţiona datele de identificare ale imobilului, respectiv numărul cadastral/topografic şi de carte funciară, în situaţia în care aceasta este deschisă. Notarea urmăririi imobilului poate fi efectuată în Registrele de Transcripţiuni şi Inscripţiuni, până la deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele urmărite. În această situaţie, în vederea efectuării operaţiunii solicitate, se va face dovada verificării existenţei cărţii funciare cu privire la imobilul în cauză, prin solicitarea în prealabil a certificatului privind identificarea nr. topografic/cadastral şi de carte funciară după numele/denumirea proprietarului

(4) Prin încheiere, registratorul de carte funciară va dispune notarea, cu indicarea creditorului urmăritor şi a sumei pentru care se face executarea.

(5) Sechestrul dispus în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asiguratorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

18. acţiunea în prestaţie tabulară, acţiunea în justificare şi acţiunea în rectificare;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 196. - (1) Acţiunea în rectificare, în justificare sau în prestaţie tabulară se notează fie la cererea părţii interesate, fie la sesizarea instanţei de judecată. Notarea se va face în baza copiei acţiunii având ştampila şi numărul de înregistrare ale instanţei sau a certificatului de grefă care identifică obiectul procesului, părţile şi imobilul. Notarea se va radia în baza:

a) dovezii stingerii definitive a litigiului, constatată prin hotărâre judecătorească sau certificat de grefă;

b) declaraţiei autentice de renunţare la dreptul dedus judecăţii, însoţită de dovada înregistrării la instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea cauzei.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveşte:

a) notarea acţiunii în revendicare, a acţiunilor confesorii sau negatorii privitoare la drepturile reale principale care poartă asupra imobilelor înscrise în cartea funciară;

b) notarea acţiunii de partaj;

c) notarea acţiunilor în ineficacitatea actelor juridice constitutive, translative, modificatoare sau extinctive de drepturi reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, astfel cum sunt acţiunea în constatarea nulităţii sau în anulare, acţiunea în rezoluţiune, acţiunea în revocarea donaţiei sau acţiunea în simulaţie;

d) notarea acţiunilor privitoare la predarea unui bun imobil sau la executarea unei alte obligaţii, dacă obiectul prestaţiei este un imobil înscris în cartea funciară;

e) notarea acţiunilor posesorii sau a altor acţiuni privitoare la fapte şi alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară.

19. acţiunile pentru apărarea drepturilor reale înscrise în cartea funciară, acţiunea în partaj, acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentru nulitate, rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate, acţiunea revocatorie, precum şi orice alte acţiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise;

20. punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârşită printr-o faptă prevăzută de legea penală.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 197. - (1) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârşită printr-o faptă prevăzută de legea penală se notează, la cerere, în baza ordonanţei sau a rechizitoriului procurorului prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale ori, după caz, a hotărârii instanţei prin care s-a dispus extinderea acţiunii penale cu privire la alte persoane sau prin care s-a luat act de declaraţia procurorului de extindere a acţiunii penale cu privire la alte persoane, chiar dacă această hotărâre nu este definitivă.

(2) Notarea acţiunii penale se va radia, la cerere, în baza ordonanţei procurorului sau a hotărârii judecătoreşti definitive prin s-a dispus încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, respectiv încetarea procesului penal sau achitarea.

(3) În sensul prezentului articol, prin terţi se înţelege orice persoană care a dobândit un drept real sau un alt drept în legătură cu imobilul înscris în cartea funciară.

+ Punere în aplicare Art. 902. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 902. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

2.2.3. Notarea

Art. 17. - (1) Notarea este înscrierea prin care actele, faptele juridice ori raporturile juridice privitoare la drepturile personale, la starea sau capacitatea persoanelor, în legătură cu imobilele din cartea funciară devin opozabile faţă de terţi sau sunt înscrise cu efect de informare.

(2) Notarea se realizează numai în cazurile prevăzute de Codul civil şi de alte legi, la cererea persoanelor interesate sau din oficiu.

(3) Cererile de notare a unor drepturi, fapte sau raporturi juridice pentru care legea nu prevede formalitatea de publicitate a notării se vor respinge.

Art. 18. - (1) Sunt supuse notării următoarele drepturi, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară:

a) drepturile, faptele şi raporturile juridice prevăzute de art. 902 şi 903 din Codul civil;

b) contractul de administrare a coproprietăţii asupra unui alt drept real principal având ca obiect un bun imobil înscris în cartea funciară, precum şi declaraţiile de denunţare unilaterală a unor asemenea contracte, în condiţiile art. 644 alin. (3) din Codul civil;

c) obligaţiile care, potrivit actului de constituire a dreptului de servitute, incumbă proprietarului fondului aservit în scopul asigurării uzului şi utilităţii fondului dominant;

d) sarcina instituitului donatar sau legatar de a administra bunul imobil care face obiectul liberalităţii şi de a-l transmite, la decesul său, substituitului desemnat de către dispunător;

e) calitatea de monument istoric sau sit arheologic a unui imobil;

f) calitatea de arie naturală protejată ori de coridor ecologic;

g) existenţa contractelor de împrumut şi a convenţiilor de fidejusiune încheiate în scopul finanţării reabilitării termice a clădirilor de locuit, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările şi completările ulterioare;

h) faptul că terenul agricol pe care se înfiinţează perdele forestiere de protecţie este supus procedurii de împădurire prevăzute de Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, cu modificările şi completările ulterioare;

i) excepţiile pe care debitorul cedat le-ar fi putut opune cedentului unei creanţe garantate cu o ipotecă imobiliară pentru cauze anterioare notificării sau acceptării cesiunii creanţei ipotecare şi pe care înţelege să le opună cesionarului;

j) notificarea, de către consiliile judeţene sau de către Consiliul general al Municipiului Bucureşti, a obligaţiilor ce revin proprietarilor unor construcţii expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, asociaţiilor de proprietari ori altor persoane juridice care au în administrare asemenea construcţii, în scopul reducerii riscului seismic prezentat de aceste imobile, renotificarea acestor obligaţii de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor sau de către Primarul general al Municipiului Bucureşti, precum şi dispoziţiile primarilor de aprobare a deciziilor de intervenţie prin expertizarea tehnică a construcţiilor sau prin proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la construcţiile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

k) creanţa fiscală a statului având ca obiect restituirea sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, încadrate, pe baza expertizei tehnice, în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, incluse în programele anuale de reducere a riscului seismic, în sensul dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi interdicţia legală de înstrăinare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, care fac parte din clădirile incluse în programele anuale de reducere a riscului seismic şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat, până la rambursarea integrală a sumelor provenite din finanţări de la bugetul de stat, dar nu mai mult de 25 de ani de la recepţia efectuată la terminarea lucrărilor de consolidare;

l) cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii de carte funciară;

m) hotărârea judecătorească prin care s-a constatat sau declarat nulitatea persoanei juridice;

n) hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de tutelă prin care se încuviinţează măsura exercitării dreptului de către unul dintre soţi de a dispune de anumite bunuri numai cu consimţământul expres al celuilalt soţ;

o) bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă, plantaţiile şi construcţiile încorporate în sol care devin mobile prin anticipaţie, atunci când, prin voinţa părţilor, sunt privite în natura lor individuală în vederea detaşării lor;

p) existenţa, modificarea sau desfiinţarea temporară, prin acordul părţilor, a limitelor legale în interes privat în condiţiile art. 602 alin. 2 din Codul civil;

q) convenţiile privind suspendarea partajului imobilelor aflate în coproprietate;

r) notarea actelor încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadenţă sau urmărirea acestora de alţi creditori;

s) menţiunea de menţinere a ipotecii pentru garantarea noii creanţe;

t) clauza de inalienabilitate a imobilului şi clauza de insesizabilitate;

u) notarea strămutării dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogarea/novaţia;

v) recepţia propunerii de dezlipire ori de alipire şi respingerea acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;

w) obligaţii de a nu face: interdicţiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezlipire, alipire, construire, demolare, restructurare şi amenajare;

x) restricţiile aduse imobilului sau proprietarului potrivit convenţiilor şi tratatelor europene şi internaţionale la care România este parte;

y) împrejurarea că imobilul este afectat de lucrări sau investiţii subterane de interes local sau naţional;

z) împrejurarea că imobilul este afectat exercitării unei profesii autorizate;

aa) suprapunerea imobilelor afectate de expropriere cu coridorul de expropriere, potrivit Normei metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local;

bb) împrejurarea că imobilul aparţine patrimoniului naţional, european sau internaţional;

cc) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile făcute;

dd) orice alte drepturi, fapte sau raporturi juridice pentru care legea prevede formalitatea notării.

Art. 19. - Notarea se face în baza înscrisului care constată dreptul, faptul sau raportul juridic supus notării, în forma cerută de lege pentru validitatea actului juridic, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, după caz, sau în temeiul actului normativ care constată sau atestă dreptul, faptul sau raportul supus notării.

Actele sau faptele care pot fi notate în cartea funciară

Art. 903. - Se vor putea nota în cartea funciară, fără însă ca opozabilitatea faţă de terţi să depindă de această înscriere:

1. incapacitatea sau restrângerea, prin efectul legii, a capacităţii de exerciţiu ori de folosinţă;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 198. - (1) Incapacitatea sau restrângerea prin efectul legii a capacităţii de exerciţiu se poate nota în cartea funciară la cererea reprezentantului sau a ocrotitorului legal ori a minorului însuşi, în baza copiei legalizate a certificatului de naştere sau a cărţii de identitate care atestă vârsta incapabilului. Radierea se va face la cererea persoanei interesate, după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu prin împlinirea vârstei de 18 ani de către cel la care se referă notarea, potrivit menţiunilor din cartea funciară. Radierea se va putea face, la cererea persoanei interesate, şi mai înainte de acest moment, în baza certificatului de căsătorie care face dovada căsătoriei minorului înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.

(2) Restrângerea prin efectul legii a capacităţii de folosinţă a persoanei juridice fără scop lucrativ se poate nota, la cerere, în temeiul actului de constituire sau al statutului din care rezultă scopul persoanei juridice. Notarea va indica acest scop şi va cuprinde menţiunea că persoana juridică fără scop lucrativ la care se referă notarea poate avea doar drepturile şi obligaţiile civile care sunt necesare pentru realizarea scopului astfel menţionat.

2. declaraţia de utilitate publică în vederea exproprierii unui imobil;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 199. - (1) Declaraţia de utilitate publică în vederea exproprierii unui imobil înscris în cartea funciară se poate nota la cererea Guvernului, a consiliului judeţean, a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a altei autorităţi publice care, potrivit unei norme speciale, reprezintă statul sau unitatea administrativ-teritorială în procedura de expropriere, în temeiul hotărârii de declarare a utilităţii publice, adoptată de Guvern, de consiliul judeţean, consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea declaraţiei de utilitate publică se poate radia, la cererea persoanei interesate, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de desfiinţare a actului administrativ de declarare a utilităţii publice, în temeiul actului administrativ prin care s-a revocat actul de declarare a utilităţii publice, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de expropriere sau din oficiu ca urmare a intabulării dreptului de proprietate publică în folosul expropriatorului.

3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul şi care sunt prevăzute în acest scop de lege.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 200. - Natura juridică de bun mobil prin anticipaţie conform art. 540 din Codul civil se notează în cartea funciară, la cerere, în baza înscrisului constatator al actului juridic care cuprinde voinţa părţii sau a părţilor de a privi bunul ca având natură mobiliară, în vederea detaşării, astfel cum este contractul de vânzare a unor materiale încorporate într-o construcţie sau a unor bogăţii ale solului ori subsolului. Pentru notare, înscrisul va îmbrăca forma cerută de lege pentru validitatea actului constatat.

Art. 202. - (1) Obligaţiile care incumbă proprietarului fondului aservit pentru asigurarea uzului şi utilităţii fondului dominant conform art. 759 din Codul civil se notează în cartea funciară în baza înscrisului autentic de constituire a servituţii ori în baza hotărârii judecătoreşti definitive. Notarea astfel efectuată va fi păstrată chiar dacă, ulterior, dreptul de proprietate asupra fondului dominant sau asupra fondului aservit este intabulat în beneficiul unor alte persoane.

(2) Notarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se va face doar dacă este intabulat şi dreptul de servitute corespunzător.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se va putea radia, la cerere, dacă se radiază intabularea dreptului de servitute.

Art. 203. - (1) Sarcina instituitului donatar sau legatar de a administra bunul imobil care face obiectul liberalităţii şi de a-l transmite, la decesul său, substituitului desemnat de către dispunător, se notează în cartea funciară în baza certificatului de moştenitor sau în baza donaţiei încheiate în formă autentică.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea sarcinii prevăzute la alin. (1) poate fi radiată la cerere ca urmare a intabulării, în beneficiul substituitului, a dreptului care a făcut obiectul substituţiei fideicomisare.

Art. 204. - (1) Calitatea de monument istoric sau sit arheologic a unui imobil se notează, la cererea persoanei interesate, în baza ordinului de clasare emis de ministrul culturii şi al cultelor şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I conform art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În sensul alin. (1), indiferent de persoana obligată, potrivit legii, să îndeplinească formalitatea de publicitate, sunt socotite persoane interesate care pot cere notarea calităţii de monument istoric, nelimitativ, proprietarul imobilului, înscris în cartea funciară, titularii altor drepturi reale, Guvernul României, Ministerul Culturii şi al Cultelor şi direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Comisia Naţională de Arheologie, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, precum şi asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiect de activitate protejarea monumentelor istorice, potrivit legii sau actului constitutiv.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea calităţii de monument istoric se poate radia din cartea funciară, la cerere, în baza ordinului de declasare al ministrului culturii şi al cultelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I.

Art. 205. - (1) Calitatea de arie naturală protejată se notează la cerere, în baza documentaţiei cadastrale, conform legii sau a ordonanţei Guvernului, a hotărârii Guvernului, a ordinului emis de conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a pădurilor, sau a hotărârii consiliului local sau judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti actului normativ prin care a fost instituită regimul de arie naturală.

(2) În funcţie de natura actului prin care s-a instituit regimul de arie naturală protejată, notarea indică şi calitatea de sit natural al patrimoniului natural universal, de rezervaţie ştiinţifică, parc naţional, monument al naturii, rezervaţie naturală, parc natural, zonă umedă de importanţă internaţională, rezervaţie a biosferei, geoparc, arie specială de conservare, arie de protecţie specială avifaunistică, sit de importanţă comunitară sau arie naturală protejată de interes judeţean ori local, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Calitatea de coridor ecologic se notează la cerere, în baza ordinului emis de conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

Art. 206. - (1) Existenţa contractelor de împrumut şi a convenţiilor de fideiusiune în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările şi completările ulterioare, se notează în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului supus reabilitării termice, în baza înscrisurilor constatatoare ale convenţiilor respective, încheiate în formă autentică sau sub semnătură privată.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, radierea notării prevăzute la alin. (1) se poate dispune, la cerere, în baza chitanţei liberatorii care atestă plata integrală a obligaţiei sau a altui înscris care, potrivit legii, constată un mod de stingere a obligaţiei născute din contractul de credit sau din convenţia de fideiusiune.

Art. 207. - (1) Faptul că terenul agricol pe care se înfiinţează perdele de protecţie forestieră este supus procedurilor de împădurire conform art. 7 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată se notează în cartea funciară, la cererea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale ale acesteia, în baza actului administrativ care îl identifică prin număr cadastral şi număr de carte funciară.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, radierea notării prevăzute la alin. (1) se face la cererea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale, în temeiul dovezii de finalizare a procedurii sau de renunţare la efectuarea investiţiilor.

Art. 208. - (1) Excepţiile pe care debitorul cedat le-ar fi putut opune cedentului unei creanţe garantate cu o ipotecă imobiliară pentru cauze anterioare notificării sau acceptării cesiunii creanţei ipotecare şi pe care înţelege să le opună cesionarului se pot nota în cartea funciară la cererea debitorului cedat. Excepţiile care fac obiectul notării vor fi menţionate în cererea de înscriere prin indicarea cel puţin a obiectului, a temeiului şi a efectului lor, de exemplu, prin indicarea compensaţiei legale, a izvorului creanţei opuse în compensaţie şi a sumei până la care compensaţia a operat.

(2) Registratorul admite cererea de notare doar dacă aceasta a fost înregistrată la biroul de carte funciară în termen de o lună de la comunicarea către debitorul cedat a încheierii prin care s-a încuviinţat intabularea ipotecii creanţei cesionate în beneficiul creditorului cesionar, potrivit dovezii de comunicare.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea excepţiilor debitorului cedat se radiază la cerere, în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a constatat netemeinicia excepţiilor notate.

Art. 201. - (1) Contractele de administrare a coproprietăţii sau a cotitularităţii asupra unui alt drept real principal conform art. 644, 645 Cod civil se notează în cartea funciară în temeiul înscrisului constatator în formă autentică. Registratorul admite cererea de notare numai dacă din cuprinsul înscrisului rezultă că la încheierea contractului de administrare şi-au dat acordul toţi coproprietarii/cotitularii intabulaţi în cartea funciară, personal sau prin reprezentare. Cu toate acestea, cererea de notare poate fi admisă chiar dacă din înscrisul constatator nu rezultă existenţa acordului tuturor coproprietarilor/cotitularilor, exprimat personal sau prin reprezentare, dacă cererea de notare este formulată de către coproprietarul/cotitularul nesemnatar ori dacă se înregistrează la biroul teritorial şi declaraţia de ratificare a contractului de administrare, făcută de coproprietarul/cotitularul nesemnatar, în formă autentică.

(2) Declaraţia de denunţare a contractului de administrare se notează în baza înscrisului constatator al actului unilateral de denunţare, în formă autentică.

(3) În afara altor cazuri prevăzute de lege, notarea contractului de administrare a coproprietăţii/cotitularităţii se va putea radia, la cerere, dacă dreptul aflat în coproprietate/cotitularitate este ulterior intabulat în beneficiul unui titular unic, precum şi în cazul în care se notează declaraţia de denunţare unilaterală a contractului de administrare.

+ Punere în aplicare Art. 903. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Notarea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca

Art. 904. - (1) Proprietarul unui imobil poate cere ca intenţia sa de a înstrăina sau de a ipoteca în folosul unei anumite persoane să fie notată, arătând în acest din urmă caz şi suma ce corespunde obligaţiei garantate.

(2) Dacă înstrăinarea sau ipotecarea se realizează în termen de 3 luni de la notarea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca, dreptul înscris va avea rangul notării.

+ Punere în aplicare Art. 904. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Pierderea efectului notării

Art. 905. - (1) Notarea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de 3 luni de la data înregistrării cererii.

(2) Anul, luna şi ziua în care notarea îşi pierde efectul vor fi menţionate atât în notare, cât şi în încheierea ce a dispus-o.

+ Punere în aplicare Art. 905. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Notarea antecontractelor şi a pactelor de opţiune

Art. 906. - (1) Promisiunea de a încheia un contract având ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept în legătură cu acesta se poate nota în cartea funciară, dacă promitentul este înscris în cartea funciară ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sancţiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul în care urmează a fi încheiat contractul. Notarea se poate efectua oricând în termenul stipulat în antecontract pentru executarea sa, dar nu mai târziu de 6 luni de la expirarea lui.

(2) Promisiunea se va putea radia, dacă cel îndreptăţit nu a cerut instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, în termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru încheierea lui sau dacă, între timp, imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânzării silite de către un terţ care nu este ţinut să răspundă de obligaţiile promitentului.

(3) Radierea se va dispune din oficiu, dacă, până la expirarea termenului de 6 luni prevăzut la alin. (2), n-a fost cerută înscrierea dreptului care a făcut obiectul promisiunii, cu excepţia cazului când cel îndreptăţit a cerut notarea în cartea funciară a acţiunii prevăzute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu în toate cazurile când, până la încheierea contractului amintit mai sus ori până la soluţionarea definitivă a acţiunii prevăzute la alin. (2), imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânzării silite de către un terţ care nu este ţinut să răspundă de obligaţiile promitentului.

(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică prin asemănare şi pactelor de opţiune notate în cartea funciară. În aceste cazuri, dacă, până la expirarea termenului stipulat în contract pentru exercitarea opţiunii, beneficiarul pactului nu solicită, în baza declaraţiei de opţiune şi a dovezii comunicării sale către cealaltă parte, intabularea dreptului ce urmează a fi dobândit, se va dispune din oficiu radierea pactului înscris în folosul său.

+ Punere în aplicare Art. 906. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 906. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

Art. 190. - (1) Notarea unui antecontract în cartea funciară conform art. 906 Codul civil se poate efectua oricând în termenul stipulat pentru încheierea contractului dar nu mai târziu de 6 luni de la data expirării acestui termen. Menţionarea în antecontract a termenului în care urmează a fi încheiat contractul este obligatorie sub sancţiunea respingerii cererii de notare.

(2) Notarea antecontractului se va radia din oficiu, în următoarele cazuri:

a) la înscrierea contractului încheiat între aceleaşi părţi;

b) după trecerea unui termen de 6 luni de la împlinirea termenului stabilit pentru încheierea contractului, dacă cel în drept nu a cerut notarea litigiului ce are ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract;

c) dacă imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânzării silite de către un terţ care nu este ţinut să răspundă de obligaţiile promitentului.

Radierea notării antecontractului se va efectua la cerere, în următoarele cazuri:

a) cu acordul părţilor exprimat în formă autentică;

b) în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive;

c) la cererea părţii, în baza încheierii notariale de certificare de fapte, care atestă că, deşi somată, cealaltă parte nu s-a prezentat la notarul public în vederea încheierii contractului, fie s- a prezentat şi a refuzat să încheie contractul.

De asemenea, radierea notării antecontractului în care părţile au stipulat rezilierea sau rezoluţiunea în baza unor pacte comisorii se va efectua, la cerere, şi în baza încheieri de certificare fapte, prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu, la solicitarea părţii interesate.

(3) Notarea în cartea funciară a pactului de opţiune se poate efectua până la expirarea termenului pentru exercitarea opţiunii. Dacă părţile nu au convenit un termen de exercitare a opţiunii, acesta poate fi stabilit de instanţă prin ordonanţă preşedinţială, caz în care se va anexa cererii de notare a pactului de opţiune şi această hotărâre judecătorească.

(4) Pactul de opţiune trebuie încheiat în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să-l încheie şi va cuprinde toate elementele acestui act juridic.

(5) Notarea pactului de opţiune se radiază din oficiu la împlinirea termenului de exercitare a opţiunii dacă, până la acest moment, nu se înregistrează la biroul de carte funciară cererea de intabulare sau de înscriere provizorie întemeiată pe declaraţia de acceptare în formă autentică a beneficiarului opţiunii.

(6) Se radiază din oficiu notarea pactului de opţiune concomitent cu intabularea dreptului în favoarea beneficiarului pactului de opţiune dispusă în baza declaraţiei de acceptare în formă autentică. La încheierea declaraţiei de acceptare, notarul public solicită un extras de carte funciară pentru autentificare.

CAPITOLUL IV
  Rectificarea înscrierilor de carte funciară

Noţiune

Art. 907. - (1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

(3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

+ Punere în aplicare Art. 907. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Rectificarea intabulării sau înscrierii provizorii

Art. 908. - (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:

1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat, în condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanţă cu situaţia juridică reală a imobilului.

(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţia autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptăţit, odată cu consimţământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, şi înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanţei să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanţei de judecată va suplini consimţământul la înscriere al părţii care are obligaţia de a preda înscrisurile necesare rectificării.

(4) Acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât şi împotriva terţilor dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 909, cu excepţia acţiunii întemeiate pe dispoziţiile alin. (1) pct. 3 şi 4, care nu poate fi pornită împotriva terţilor care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.

+ Punere în aplicare Art. 908. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

+ Punere în aplicare Art. 908. prin Regulament Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de ... din 09/07/2014 :

4.4.1. Rectificarea, modificarea şi îndreptarea erorilor materiale ale înscrierilor în cadastru şi cartea funciară

Art. 219. - (1) Rectificarea înscrierilor de carte funciară se poate face pe cale amiabilă sau pe cale judiciară.

(2) Rectificarea poate fi dispusă de registrator, prin încheiere, la cererea persoanei interesate în rectificarea înscrierii. Prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare.

(3) Rectificarea se va face cu consimţământul titularului dreptului ce face obiectul înscrierii. Acest consimţământ poate fi exprimat printr-o declaraţie unilaterală sau printr-o convenţie, care va fi autentificată de un notar public în funcţie în România.

(4) În lipsa consimţământului prevăzut la alin. (3), rectificarea se va efectua numai în baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această operaţiune, care poate fi pronunţată în acţiunea de fond sau într-o acţiune în rectificare subsecventă.

(5) Dacă acţiunea în rectificare nu a fost notată în cartea funciară, registratorul va dispune, la cerere, în baza hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (4), numai rectificarea înscrierii operate în favoarea pârâtului împotriva căruia s-a admis acţiunea în rectificare, fiind menţinute înscrierile operate în favoarea terţilor care nu au fost părţi în cauză, chiar când drepturile ce fac obiectul acestor înscrieri ar nega sau ar limita exerciţiul dreptului reclamantului. Aceste înscrieri vor putea fi rectificate la cerere, pe cale amiabilă sau judiciară.

(6) Dacă acţiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, registratorul va dispune în baza hotărârii judecătoreşti definitive de admitere, din oficiu, şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular ulterior notării. Acest drept se va radia concomitent cu radierea dreptului autorului lor.

Art. 220. - (1) Prin modificarea de carte funciară se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului înscris asupra acelui imobil.

(2) Modificarea de carte funciară se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Modificarea suprafeţei înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare de carte funciară.

Art. 221. - (1) Îndreptarea erorilor materiale se poate dispune la cererea persoanei interesate sau din oficiu.

(2) Constituie eroare materială orice inexactitate cuprinsă într-o înscriere în cartea funciară, care nu produce vreun efect substanţial, anume nu afectează existenţa, întinderea sau opozabilitatea dreptului înscris sau a faptului ori a raportului juridic. Nu constituie eroare materială neconcordanţa dintre o înscriere şi situaţia juridică reală dacă, potrivit legii, o asemenea neconcordanţă reprezintă caz de rectificare sau modificare a cărţii funciare.

(3) Îndreptarea erorilor materiale este imprescriptibilă, scutită de plata tarifului, iar încheierea motivată prin care s-a dispus îndreptarea se comunică persoanelor interesate.

(4) Îndreptarea din oficiu a erorilor materiale se realizează în temeiul unui referat de constatare a erorii materiale întocmit de către angajatul biroului teritorial care a săvârşit eroarea sau care a constatat-o în cursul soluţionării unei noi cereri.

Termenele de exercitare a acţiunii în rectificare

Art. 909. - (1) Sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea în fond, acţiunea în rectificare este imprescriptibilă faţă de dobânditorul nemijlocit, precum şi faţă de terţul care a dobândit cu rea-credinţă dreptul înscris în folosul său. Dacă acţiunea de fond introdusă pe cale separată a fost admisă, acţiunea în rectificare este, de asemenea, imprescriptibilă atât împotriva celor care au fost chemaţi în judecată, cât şi împotriva terţilor care au dobândit un drept real după ce acţiunea de fond a fost notată în cartea funciară.

(2) Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat cu titlu particular, acţiunea în rectificare, sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea de fond, nu se va putea introduce decât în termen de 5 ani, socotiţi de la înregistrarea cererii lor de înscriere.

(3) De asemenea, sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea în fond, acţiunea în rectificare, întemeiată exclusiv pe dispoziţiile art. 908 alin. (1) pct. 1 şi 2, se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. În aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiţi de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, cu excepţia cazului când încheierea, prin care s-a ordonat înscrierea care face obiectul acţiunii în rectificare, a fost comunicată celui îndreptăţit, caz în care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia.

(4) Termenele prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt termene de decădere.

+ Punere în aplicare Art. 909. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Efectele admiterii acţiunii în rectificare

Art. 910. - (1) Hotărârea prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul celor care nu au fost părţi în cauză

(2) Dacă însă acţiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, hotărârea judecătorească de admitere se va înscrie, din oficiu, şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare, care se va radia odată cu dreptul autorului lor.

+ Punere în aplicare Art. 910. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Rectificarea notării în cartea funciară

Art. 911. - (1) În lipsa consimţământul titularului, orice persoană interesată va putea cere rectificarea unei notări în cazurile prevăzute la art. 908, precum şi ori de câte ori, din alte cauze, notarea nu este sau a încetat să fie exactă.

(2) Rectificarea se va încuviinţa în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive; dreptul la acţiune este imprescriptibil.

(3) Dispoziţiile art. 910 rămân aplicabile.

+ Punere în aplicare Art. 911. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Radierea drepturilor condiţionale

Art. 912. - (1) Dreptul afectat de o condiţie suspensivă se va radia din oficiu, dacă nu se dovedeşte îndeplinirea condiţiei care afectează dreptul, în termen de 5 ani de la înscriere.

(2) Tot astfel se va radia condiţia rezolutorie, dacă nu s-a cerut, în temeiul ei, radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la înscriere.

+ Punere în aplicare Art. 912. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Îndreptarea erorilor materiale

Art. 913. - Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor efectuate în cartea funciară, altele decât cele care constituie cazuri de rectificare, se pot îndrepta la cerere sau din oficiu. Dispoziţiile art. 909-911 sunt aplicabile în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare Art. 913. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Modificarea descrierii imobilului

Art. 914. - Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea menţiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinaţia sau suprafaţa acestuia, în condiţiile legii.

+ Punere în aplicare Art. 914. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Răspunderea pentru ţinerea defectuoasă a cărţii funciare

Art. 915. - (1) Cel prejudiciat printr-o faptă săvârşită, chiar din culpă, în păstrarea şi administrarea cărţii funciare va putea cere obligarea, în solidar, la plata de despăgubiri a oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară de la locul situării imobilului şi a persoanei răspunzătoare de prejudiciul astfel cauzat, dacă prejudiciul nu a putut fi înlăturat, în tot sau în parte, prin exercitarea acţiunilor şi căilor de atac prevăzute de lege.

(2) Dreptul la acţiune se prescrie într-un termen de un an, socotit din ziua în care cel vătămat a cunoscut faptul păgubitor, însă nu mai târziu de 3 ani de la data când s-a săvârşit fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescripţia este suspendată prin exercitarea acţiunilor şi căilor de atac prevăzute de lege pentru înlăturarea efectelor faptei păgubitoare.

+ Punere în aplicare Art. 915. prin Lege 71/2011 :

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.

TITLUL VIII
  Posesia

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

Noţiune

Art. 916. - (1) Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar.

(2) Dispoziţiile prezentului titlu se aplică, în mod corespunzător, şi în privinţa posesorului care se comportă ca un titular al altui drept real, cu excepţia drepturilor reale de garanţie.

Exercitarea posesiei

Art. 917. - (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.

(2) Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu şi persoanele juridice exercită posesia prin reprezentantul lor legal.

 

Cazurile care nu constituie posesie

 

Art. 918. - (1) Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar, precum:

a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;

b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, faţă de nuda proprietate;

c) fiecare coproprietar, în proporţie cu cotele-părţi ce revin celorlalţi coproprietari;

d) orice altă persoană care, deţinând temporar un bun al altuia, este obligată să îl restituie sau care îl stăpâneşte cu îngăduinţa acestuia.

(2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai în cazurile şi limitele prevăzute de lege.

 

Prezumţia de posesie şi prezumţia de proprietate

 

Art. 919. - (1) Până la proba contrară, acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor.

(2) Detenţia precară, odată dovedită, este prezumată că se menţine până la proba intervertirii sale.

(3) Până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară.